Decizia ÎCCJ nr. 34/2024 (HP)Paragraful 3

Examinând sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, raportul întocmit de judecătorii-raportori și chestiunea de drept ce se solicită a fi dezlegată, constată următoarele: XI.1. Asupra admisibilității sesizării 43. Potrivit art. 519 din Codul de procedură civilă, dacă, în cursul judecății, un complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, constatând că o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, este nouă și asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va putea solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată. ... 44. Din cuprinsul prevederilor art. 519 din Codul de procedură civilă, care reglementează procedura de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, au fost decelate, pe cale jurisprudențială, următoarele condiții de admisibilitate ce este necesar a fi îndeplinite cumulativ: (i) existența unei cauze aflate în curs de judecată; (ii) cauza care face obiectul judecății să se afle în competența legală a unui complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului, învestit să soluționeze cauza; (iii) instanța care sesizează Înalta Curte de Casație și Justiție să judece cauza în ultimă instanță; (iv) ivirea unei chestiuni de drept veritabile, susceptibile să dea naștere unor interpretări diferite, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei în curs de judecată; (v) chestiunea de drept a cărei lămurire se solicită să fie nouă; (vi) asupra chestiunii de drept Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat și nici să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... 45. Primele trei condiții de admisibilitate sunt îndeplinite, întrucât sesizarea a fost formulată în cadrul unui litigiu având ca obiect contestație la executare, aflat pe rolul Tribunalul Mureș - Secția civilă, care este învestit în ultimă instanță cu soluționarea apelului exercitat împotriva unei sentințe pronunțate de Judecătoria Reghin, iar hotărârea ce urmează a fi pronunțată este definitivă, conform dispozițiilor art. 634 alin. (1) pct. 4 coroborat cu art. 718 din Codul de procedură civilă. ... 46. În ceea ce privește condițiile referitoare la existența unei chestiuni de drept veritabile, susceptibile de a da naștere unor interpretări diferite și de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei în curs de judecată, acestea sunt, de asemenea, îndeplinite. ... 47. Cu toate că noțiunea de „chestiune de drept“ nu este definită de legiuitor, aceasta presupune în mod necesar o problemă de drept reală și veritabilă, în sensul că norma de drept disputată să fie îndoielnică, imperfectă, lacunară sau neclară. S-a statuat constant în jurisprudența instanței supreme că este necesar ca sesizarea să vizeze „o problemă de drept care necesită cu pregnanță a fi lămurită, care să prezinte o dificultate suficient de mare, în măsură să reclame intervenția instanței supreme în scopul rezolvării de principiu a chestiunii de drept și al înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securității raporturilor juridice deduse judecății“ (Decizia nr. 10 din 4 aprilie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393 din 23 mai 2016, paragraful 37; Decizia nr. 70 din 23 octombrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.112 din 11 decembrie 2023, paragraful 42 etc.). ... 48. Instanța de trimitere a exprimat punctul său de vedere, potrivit căruia dispozițiile legale în discuție se interpretează în sensul că, în ipoteza în care au fost solicitate cheltuieli de judecată în fața primei instanțe, dar nu s-a făcut dovada achitării acestora până la data închiderii dezbaterilor asupra fondului cauzei, în apelul declarat exclusiv împotriva soluției de respingere a cererii de acordare a cheltuielilor de judecată este admisibilă proba cu înscrisuri noi în dovedirea efectuării cheltuielilor de judecată în primă instanță; instanța de trimitere a reliefat, totodată, și posibila interpretare contrară a textului, potrivit căruia dispozițiile art. 452 din Codul de procedură civilă au caracter de normă specială față de reglementarea generală a probațiunii, intenția legiuitorului fiind aceea de a limita posibilitatea dovezii existenței și întinderii cheltuielilor de judecată cel mai târziu la data închiderii dezbaterilor asupra fondului cauzei, astfel că în situația în care au fost solicitate cheltuieli de judecată în fața primei instanțe, dar nu s-a făcut dovada achitării acestora până la data închiderii dezbaterilor asupra fondului cauzei conform art. 452, apelul declarat exclusiv împotriva soluției de respingere a cererii de acordare a cheltuielilor de judecată nu formulează de fapt critici de netemeinicie a hotărârii primei instanțe, ci încearcă, în realitate, eludarea acestor dispoziții legale, deși apelanta este decăzută din dreptul de a face dovada existenței și întinderii cheltuielilor de judecată pretinse. ... 49. Din analiza art. 452 din Codul de procedură civilă, potrivit căruia partea care pretinde cheltuieli de judecată trebuie să facă, în condițiile legii, dovada existenței și întinderii lor, cel mai târziu la data închiderii dezbaterilor asupra fondului cauzei, rezultă că legiuitorul instituie o dispoziție cu caracter special și derogatoriu de la regimul general privind termenul de propunere și administrare a probelor, fără a stabili însă în mod explicit dacă derogarea vizează doar regulile de probațiune din fața primei instanțe sau vizează și regula posibilității administrării de probe noi în apel. ... 50. Natura echivocă și ambivalentă a dispoziției legale în ceea ce privește afectarea admisibilității administrării de probe noi în apel cu privire la cheltuielile de judecată nedovedite în termenul stabilit pentru judecata în prima instanță este confirmată și de cuprinsul punctelor de vedere teoretice exprimate de colectivele instanțelor consultate, egal împărțite între cele două interpretări posibile, astfel încât trebuie conchis că obiectul procedurii hotărârii prealabile este reprezentat de o normă de drept incompletă sau neclară, care, pe baza interpretării printr-o argumentație juridică adecvată, consistentă, poate primi înțelesuri și aplicări divergente în situații cvasiidentice și poate determina, în final, o jurisprudență neunitară (deciziile Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 70 din 31 octombrie 2022, precitată, paragraful 61; nr. 33 din 24 aprilie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 577 din 26 iunie 2023, paragraful 92 etc.). ... 51. Sesizarea urmărește interpretarea punctuală a problemei de drept, întrebarea fiind una calificată, iar nu una ipotetică ori enunțată într-o manieră prea generală (Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 52 din 18 septembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 930 din 16 octombrie 2023, paragraful 51). ... 52. Totodată, de soluționarea acestei chestiuni de drept depinde soluționarea pe fond a cauzei aflate pe rolul instanței de trimitere. În jurisprudența sa, Înalta Curte de Casație și Justiție a reliefat în mod constant că procedura hotărârii prealabile poate să aibă ca obiect o normă de drept material sau o normă de drept procedural, sesizarea fiind admisibilă dacă interpretarea pe care o va da instanța supremă produce consecințe juridice de natură să determine soluționarea pe fond a cauzei (deciziile Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 73 din 16 octombrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 914 din 22 noiembrie 2017, paragraful 51; nr. 52 din 18 iunie 2018, precitată, paragraful 138). ... 53. În speță, soluționarea pe fond a cauzei depinde de lămurirea acestei chestiuni de drept, întrucât prin apelul declarat se solicită schimbarea hotărârii atacate, în sensul obligării reclamantei la plata cheltuielilor judiciare reprezentând onorariu avocațial, în dovedirea cărora s-au depus atașat apelului factura fiscală și chitanța, înscrisuri care nu au fost depuse în primă instanță până la data închiderii dezbaterilor asupra fondului cauzei. ... 54. Este, de asemenea, îndeplinită și condiția potrivit căreia chestiunea de drept a cărei lămurire se solicită trebuie să fie nouă. ... 55. Îndeplinirea acestei condiții decurge din caracterul relativ recent al noului Cod de procedură civilă, intrat în vigoare la data de 15 februarie 2013; aprecierea actului normativ ca fiind mai vechi sau mai recent ține și de amploarea și complexitatea reglementării, un cod ce reglementează și organizează procesul civil având nevoie de trecerea unui timp îndelungat pentru a consacra o practică stabilă în ansamblul materiei sale și în majoritatea detaliilor. Mai trebuie menționat că, anterior noului Cod de procedură civilă, Codul de procedură civilă din 1865 nu avea o reglementare expresă similară. ... 56. Sub regimul Codului de procedură civilă din 1865, soluția posibilității de a se solicita și dovedi cheltuielile de judecată inclusiv la momentul dezbaterii finale a procesului fusese consacrată de jurisprudență în virtutea implicațiilor Deciziei de îndrumare nr. 11/1959 a Plenului Tribunalului Suprem. Prin urmare, în cazul art. 452 din Codul de procedură civilă, nefiind vorba despre o soluție legislativă preluată dintr-o reglementare anterioară, caz în care nu ar mai fi fost una nouă, ci despre o primă consacrare în lege cu prilejul noului cod a unei norme derogatorii vizând regimul probațiunii cheltuielilor de judecată, implicând valențe noi de interpretare, nu se poate aduce obiecția unei soluții vechi și a unei practici consacrate. ... 57. De altminteri, din punct de vedere temporal, reperul care trebuie luat în considerare este unul chiar mai recent, respectiv Decizia nr. 9 din 30 martie 2020, întrucât problema de drept de față este ridicată în considerarea modului în care norma specială referitoare la regimul probării cheltuielilor de judecată este sau nu afectată de rezolvarea cu caracter de principiu, dată prin amintita decizie modului de interpretare a noțiunii generale de probe noi ce pot fi propuse și încuviințate în faza apelului, prin includerea atât a probelor care nu au fost propuse în fața primei instanțe, cât și a celor care au fost propuse tardiv, iar în privința lor prima instanță de fond a constatat decăderea. ... 58. Pe de altă parte, noutatea chestiunii de drept nu trebuie apreciată dintr-o perspectivă strict temporală, prin raportare la vechimea actului normativ, ci și ținând seama în mod concret de complexitatea și noutatea conținutului normei juridice supuse interpretării. ... 59. Analiza punctelor de vedere teoretice formulate de judecătorii curților de apel și ai instanțelor judecătorești din circumscripțiile lor teritoriale, precum și cele câteva hotărâri judecătorești identificate relevă că instanțele naționale abordează în mod diferit admisibilitatea probei cu înscrisuri noi în apel, în materia cheltuielilor de judecată efectuate în fața primei instanțe. Numărul relativ mic de hotărâri judecătorești deja pronunțate trebuie raportat la caracterul potențial general al chestiunii, problema de drept analizată având aptitudinea de a se ivi într-un număr mare de cauze. ... 60. Se constată că instanțele judecătorești având competență în această materie nu au pronunțat un număr semnificativ de hotărâri judecătorești de natură a contura o jurisprudență consistentă în domeniul de referință, pe baza unei interpretări adecvate a textului care a generat chestiunea de drept a cărei dezlegare se solicită. Hotărârile depuse la dosarul cauzei reflectă însă incipient o divergență de interpretare cu caracter de principiu, fiind îndeplinită situația premisă a iminenței apariției unei practici judiciare neunitare (deciziile Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 30 din 24 aprilie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 418 din 16 mai 2023, paragrafele 88 și 89; nr. 52 din 18 septembrie 2023, precitată, paragraful 58). ... 61. De asemenea, asupra chestiunii de drept Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat nici printr-o decizie de unificare a practicii judiciare și nici cu ocazia soluționării căii de atac a recursului. Problema de drept nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, devenind actuală cerința de a se da o rezolvare de principiu modului de interpretare și aplicare a normelor de drept analizate. ... 62. Trebuie spus că Decizia nr. 9 din 30 martie 2020 nu a tratat și rezolvat în mod explicit și distinct situația probelor noi în apel făcute în materia cheltuielilor de judecată, supuse regimului derogatoriu prevăzut de art. 452 din Codul de procedură civilă, dovadă că acest text de lege suscită în continuare o divergență de interpretare chiar și după publicarea amintitei decizii. ... ...