Decizia ÎCCJ nr. 31/2024 (HP)Punctul IV

ÎCCJ · hotărâre prealabilă · 17.06.2024 · dosar 215/1/2024
Punctul IV
IV. Motivele reținute de titularul sesizării cu privire la admisibilitatea procedurii 16. Completul de judecată al instanței de trimitere a apreciat că sunt întrunite condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă, arătând că obiectul sesizării îl reprezintă o problemă de drept nouă, de care depinde soluționarea cauzei, asupra căreia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii. ... 17. Titularul sesizării a apreciat că, prin raportare la întrebarea formulată, este îndeplinită condiția privind existența unei chestiuni de drept veritabile, în sensul că există posibilitatea unor interpretări diferite, iar chestiunea de drept prezintă o dificultate suficient de mare pentru a fi necesară lămurirea sa prin intervenția instanței supreme. ... 18. Pricina se judecă în ultimă instanță de tribunal, fiind vorba despre un apel promovat împotriva unei hotărâri pronunțate cu privire la o contestație la executare. ... 19. Este îndeplinită și cerința legăturii cu soluționarea pe fond a cauzei, având în vedere că, în funcție de dezlegarea ce va fi dată chestiunii de drept, se va soluționa cauza pe fond, urmând a se stabili dacă excepția inadmisibilității a fost soluționată în mod corect de prima instanță. Cu alte cuvinte, dacă se va reține că actele puse în executare nu sunt titluri executorii și deci nu ar fi fost necesară exercitarea unei acțiuni separate în vederea anulării lor, atunci acest aspect influențează modul în care prima instanță a abordat problema. ... 20. Condiția noutății a fost apreciată de Înalta Curte de Casație și Justiție ca fiind diferită de aceea ca instanța supremă să nu se fi pronunțat anterior asupra chestiunii respective sau să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. În plus, în privința cerinței noutății chestiunii de drept, Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat că această cerință este îndeplinită atunci când problema de drept nu a mai fost analizată în doctrină - în interpretarea unui act normativ mai vechi - ori decurge dintr-un act normativ intrat în vigoare recent sau relativ recent, prin raportare la momentul sesizării. ... 21. De asemenea, problema de drept poate fi considerată nouă prin faptul că nu a mai fost dedusă judecății anterior. Prin urmare, existența unei practici judiciare cristalizate în timp a instanțelor și orientarea majoritară a jurisprudenței spre o anumită interpretare a normelor analizate, coroborate cu argumentele oferite de doctrină, fac ca acea chestiune de drept supusă dezbaterii să își piardă caracterul de noutate în sensul art. 519 din Codul de procedură civilă. ... 22. Raportând aceste considerente la datele concrete ale cauzei, dar și prin raportare la aspectele examinate de instanța de sesizare cu ocazia exprimării punctului de vedere asupra dezlegării chestiunii de drept, s-a apreciat că și această condiție este îndeplinită. ... ...
Sursa oficială ↗