Decizia ÎCCJ nr. 31/2024 (HP)Punctul VI

VI. Punctul de vedere al completului de judecată care a formulat sesizarea cu privire la dezlegarea chestiunii de drept 26. În opinia completului de judecată care a formulat sesizarea, se impune intervenția Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea lămuririi acestei probleme de drept generate de modificarea Codului silvic ulterior pronunțării Deciziei nr. 3 din 12 mai 2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 445 din 18 iunie 2014, și de interpretarea Curții Constituționale dată în cadrul Deciziei nr. 560 din 17 noiembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 465 din 26 mai 2023, în soluționarea unei excepții de neconstituționalitate a dispozițiilor pct. 12 teza finală din anexa nr. 1 la Codul silvic. ... 27. Astfel, în prezenta cauză, prin cererea de executare silită formulată la data de 24 mai 2022, intimata a solicitat punerea în executare a titlurilor executorii reprezentate de actele de control întocmite cu privire la apelantul-contestator. Prin contestația la executare formulată, apelantul-contestator a susținut că actele de control puse în executare nu au caracter executoriu. ... 28. Prima instanță a stabilit că actele de control puse în executare au caracter executoriu, deoarece prin acestea au fost efectuate controale de fond, și nu controale parțiale. Din acest motiv, prima instanță a reținut că apelantul-contestator nu a făcut dovada contestării în fața instanței de contencios administrativ a actelor de control în termen de 15 zile de la comunicarea lor, pentru acestea legea prevăzând în legătură cu fondul dreptului altă cale procesuală decât contestația la executare. ... 29. Cu privire la problema răspunderii personalului cu atribuții de pază a fondului forestier, inițial, prin Decizia nr. 3 din 12 mai 2014, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, s-a stabilit că, în „interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 6 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 85/2006 privind stabilirea modalităților de evaluare a pagubelor produse vegetației forestiere din păduri și din afara acestora, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 84/2007, coroborate cu dispozițiile art. 254 și art. 266 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, prin raportare la prevederile art. 58 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2000 privind Statutul personalului silvic, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 427/2001, cu modificările ulterioare, acțiunile în răspundere patrimonială formulate împotriva personalului silvic cu atribuții de pază a pădurilor pentru pagubele produse pe suprafețele de pădure pe care le are în pază, în condițiile art. 1 lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 85/2006, sunt de competența materială a instanțelor de conflicte de muncă“. ... 30. Pentru a pronunța această decizie, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii a reținut că, „în materia dreptului muncii, atunci când recuperarea contravalorii pagubei produse angajatorului nu se realizează prin acordul părților în condițiile prevăzute de cap. III «Răspunderea patrimonială» al titlului XI «Răspunderea juridică» din Codul muncii, în situația în care, spre exemplu, persoana angajată nu recunoaște producerea pagubei ori nu este de acord cu întinderea acesteia și a contravalorii stabilite, angajatorul are la dispoziție doar calea de a sesiza instanța competentă, aflându-ne în prezența unui conflict de muncă, căruia îi sunt implicit aplicabile prevederile titlului XII «Jurisdicția muncii» din Codul muncii, care, în art. 266, prevede că «jurisdicția muncii are ca obiect soluționarea conflictelor de muncă cu privire la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea și încetarea contractelor individuale sau, după caz, colective de muncă prevăzute de prezentul cod, precum și a cererilor privind raporturile juridice dintre partenerii sociali, stabilite potrivit prezentului cod».“ ... 31. S-a mai arătat că „voința legiuitorului exprimată în cuprinsul art. 6 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 85/2006 a fost aceea de a crea o situație mai favorabilă personalului cu atribuții de pază a pădurilor, prin instituirea răspunderii patrimoniale, reglementată de Codul muncii, comparativ cu răspunderea civilă reglementată de Legea nr. 188/1999, aplicabilă funcționarului public. Astfel fiind, trimiterea pe care prevederile ordonanței de urgență o fac la dispozițiile din Codul muncii trebuie înțeleasă ca vizând, în mod logic, nu doar procedura recuperării contravalorii pagubei prin acordul părților, ci și procedura ulterioară momentului în care se constată că a eșuat procedura prin acordul părților“. ... 32. Astfel, din aceste considerente reiese că, în cazul personalului cu atribuții de pază încadrați în baza unui contract individual de muncă, răspunderea patrimonială este angajată potrivit dispozițiilor Codului muncii, în timp ce în cazul funcționarilor publici cu atribuții identice, răspunderea acestora are un alt regim juridic. ... 33. Ulterior acestei decizii, prin Legea nr. 133/2015 pentru modificarea și completarea Legii nr. 46/2008 - Codul silvic, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 411 din 10 iunie 2015, cu modificările ulterioare (Legea nr. 133/2015), s-a modificat pct. 12 din anexa nr. 1 la Codul silvic, stabilindu-se în teza finală următoarele: „Controlul de fond devine titlu executoriu, după comunicare și necontestarea acestuia în termen de 15 zile“. ... 34. În cauză, actele de control puse în executare privesc o persoană încadrată cu contract individual de muncă și care are atribuții de pază a fondului forestier. În privința acesteia, s-a considerat că actele de control reprezintă titluri executorii, conform pct. 12 teza finală din anexa nr. 1 la Codul silvic. Această prevedere a fost supusă controlului de constituționalitate printr-o serie de excepții de neconstituționalitate care au fost soluționate prin Decizia Curții Constituționale nr. 560 din 17 noiembrie 2022, prin care s-a respins, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor pct. 12 teza finală din anexa nr. 1 la Codul silvic. ... 35. În cuprinsul considerentelor, instanța de contencios constituțional, după ce a făcut trimitere și a analizat Decizia de recurs în interesul legii nr. 3 din 12 mai 2014, a arătat că actul de control de fond nu constituie însă titlu executoriu, potrivit textului de lege criticat, pentru anumite categorii de angajați, respectiv pădurarul și pădurarul debutant, precum și brigadierul silvic și brigadierul silvic debutant, care nu au calitatea de funcționari publici, ci de angajați în condițiile Codului muncii. ... 36. În concluzie, Curtea Constituțională a reținut că actele de control de fond vor fi folosite în angajarea răspunderii civile patrimoniale potrivit dreptului muncii și că nu toate actele de control devin titluri executorii ca urmare a neatacării acestora în fața instanțelor de contencios administrativ. ... 37. Cu toate că excepția de neconstituționalitate a fost respinsă ca inadmisibilă, reținându-se că problema de drept ridicată sub forma unei excepții de neconstituționalitate este, în realitate, o problemă de identificare, interpretare și aplicare a normelor pertinente în cauzele aflate pe rolul instanțelor de judecată, Curtea Constituțională a realizat totuși o interpretare proprie a prevederilor legale invocate. În acest context și având în vedere că anexa nr. 1 la Codul silvic a fost modificată prin Legea nr. 133/2015, ulterior pronunțării Deciziei nr. 3 din 12 mai 2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, se ridică problema în ce măsură considerentele Curții Constituționale sunt obligatorii, având în vedere dispozițiile art. 147 alin. (4) din Constituția României, dar și în ce măsură s-a realizat o schimbare a opticii legiuitorului în această materie. ... 38. În legătură cu efectele deciziilor Curții Constituționale, în ceea ce privește atât considerentele, cât și dispozitivul acestora, Curtea Constituțională a statuat în mod constant că puterea de lucru judecat ce însoțește deciziile Curții Constituționale se atașează nu numai dispozitivului, ci și considerentelor pe care se sprijină acesta, inclusiv efectului general obligatoriu al deciziilor de constatare a neconstituționalității (Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 17 ianuarie 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 16 din 26 ianuarie 1995, sau Decizia Curții Constituționale nr. 414 din 14 aprilie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 291 din 4 mai 2010). ... 39. De asemenea, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, prin sintagma „considerente pe care dispozitivul deciziei Curții se sprijină“ se înțelege ansamblul unitar de argumente, care, prezentate într-o succesiune logică, realizează raționamentul juridic pe care se întemeiază soluția pronunțată de Curtea Constituțională, astfel încât nu poate fi acceptată teza potrivit căreia în conținutul unei decizii a Curții Constituționale ar putea exista considerente independente de raționamentul juridic care converge la soluția pronunțată și, implicit, care nu ar împrumuta caracterul obligatoriu al dispozitivului actului jurisdicțional. Mai arată Curtea Constituțională că, întrucât toate considerentele din cuprinsul unei decizii sprijină dispozitivul acesteia, autoritatea de lucru judecat și caracterul obligatoriu al soluției se răsfrâng asupra tuturor considerentelor deciziei (a se vedea Decizia nr. 392 din 6 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 30 iunie 2017, paragraful 52). ... 40. În ceea ce privește forța obligatorie a considerentelor pronunțate în deciziile Curții Constituționale, prevederile art. 147 alin. (4) teza a doua din Constituție, referitoare la efectul general obligatoriu și pentru viitor al deciziilor Curții Constituționale, nu disting nici în funcție de tipurile de decizii pe care Curtea Constituțională le pronunță, nici în funcție de conținutul acestor decizii, ceea ce conduce la concluzia că toate deciziile instanței de contencios constituțional, în întregul lor, sunt general obligatorii (a se vedea Decizia Curții Constituționale nr. 874 din 18 decembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 2 din 3 ianuarie 2019, paragraful 53). ... 41. Dificultatea problemei de drept ce face obiectul prezentei sesizări este dată tocmai de faptul că, pe de o parte, Curtea Constituțională a respins excepția de neconstituționalitate, ca inadmisibilă, după ce aceasta a interpretat legea și, pe de altă parte, tot Curtea Constituțională a decis cu privire la forța obligatorie a considerentelor indiferent de soluția pronunțată asupra excepției de neconstituționalitate. ... 42. Interpretarea realizată de Curtea Constituțională în analiza excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor pct. 12 teza finală din anexa nr. 1 la Codul silvic se bazează pe o decizie de recurs în interesul legii dată anterior modificării Codului silvic. Astfel, în condițiile în care pct. 12 din anexa nr. 1 la Codul silvic nu face nicio distincție între funcționarii publici și personalul încadrat cu contract individual de muncă, văzând că modificarea legislativă a survenit ulterior Deciziei nr. 3 din 12 mai 2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii și observând Decizia Curții Constituționale nr. 560 din 17 noiembrie 2022 cu privire la această problemă de drept, instanța de trimitere a apreciat că este justificată sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept. ... 43. Astfel, dată fiind modificarea legislativă intervenită, instanța de sesizare a considerat că este posibilă o nouă interpretare a legii, în sensul că actele de control constituie titluri executorii și pentru personalul încadrat cu contract individual de muncă, dat fiind că pct. 12 din anexa nr. 1 la Codul silvic nu face nicio distincție, însă, având în vedere jurisprudența Curții Constituționale cu privire la obligativitatea considerentelor indiferent de tipul soluției, o asemenea interpretare ar părea că nu este posibilă. ... 44. S-a apreciat că, în ipoteza de față, decizia Curții Constituționale nu este obligatorie în condițiile în care excepția de neconstituționalitate a fost respinsă, ca inadmisibilă, reținându-se că problema supusă analizei reprezintă o chestiune ce ține de interpretarea legii, aceasta fiind atributul instanțelor judecătorești. În această circumstanță specifică, interpretarea legii realizată de instanța de contencios constituțional are doar o valoare orientativă, mai ales în condițiile în care, în partea finală a deciziei, la paragraful 32, s-a subliniat că, „având în vedere dispozițiile art. 142 alin. (1) din Constituție, potrivit cărora «Curtea Constituțională este garantul supremației Constituției», coroborate cu cele ale art. 126 alin. (1) și (2) din Legea fundamentală, în virtutea cărora justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege, iar competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege, precum și faptul că instanța de contencios constituțional nu se pronunță asupra modului de interpretare și aplicare a legii, ci, potrivit art. 2 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, numai asupra înțelesului său contrar Constituției dedus din raportarea la norme și principii constituționale“, excepția de neconstituționalitate, astfel cum a fost formulată, fiind respinsă, ca inadmisibilă. ... 45. De asemenea, instanța de trimitere a arătat că nu trebuie pierdut din vedere nici faptul că anterior modificării legislative, actele de control nu erau titluri executorii, fiind necesară angajarea răspunderii civile patrimoniale după distincțiile realizate prin Decizia nr. 3 din 12 mai 2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii. Or, în condițiile modificării legislative intervenite, se pare că legiuitorul a urmărit unificarea procedurii de atragere a răspunderii civile patrimoniale a personalului cu atribuții în domeniul pazei fondului forestier, indiferent de calitatea acestuia. ... ...