Decizia ÎCCJ nr. 31/2024 (HP)Punctul VII

VII. Practica judiciară a instanțelor naționale în materie 46. Din răspunsurile transmise de instanțele naționale la solicitarea Înaltei Curți de Casație și Justiție au rezultat următoarele aspecte cu privire la chestiunea de drept sesizată: ... 47. Într-o opinie cvasiunanimă, punctele de vedere teoretice ale judecătorilor consultați au fost în sensul că dispozițiile pct. 12 din anexa nr. 1 la Codul silvic, raportate la dispozițiile interpretate prin Decizia nr. 3 din 12 mai 2014, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, și ale art. 147 alin. (4) din Constituție cu referire la Decizia Curții Constituționale nr. 560 din 17 noiembrie 2022 se interpretează în sensul că, în cazul pădurarilor încadrați cu contract individual de muncă, controlul de fond necontestat nu constituie titlu executoriu și, în situația acestora, este necesară angajarea răspunderii civile patrimoniale, conform Codului muncii, în vederea obținerii unui titlu executoriu. ... 48. În argumentarea acestei opinii s-a arătat că Decizia nr. 3 din 12 mai 2014, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, prin care s-a stabilit că „acțiunile în răspundere patrimonială formulate împotriva personalului silvic cu atribuții de pază a pădurilor pentru pagubele produse pe suprafețele de pădure pe care le are în pază, în condițiile art. 1 lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 85/2006, sunt de competența materială a instanțelor de conflicte de muncă“, este anterioară modificării pct. 12 din anexa nr. 1 la Codul silvic, adusă prin Legea nr. 133/2015. ... 49. Însă, prin Decizia nr. 560 din 17 noiembrie 2022, Curtea Constituțională a arătat că, din analiza cadrului legislativ și a celor reținute în Decizia nr. 3 din 12 mai 2014, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, „prin actul de control de fond se stabilesc pagubele și/sau daunele aduse pădurii atât de persoane juridice, cât și de persoane fizice. Actul de control de fond nu constituie însă titlu executoriu, potrivit textului de lege criticat, pentru anumite categorii de angajați, respectiv pădurarul și pădurarul debutant și brigadierul silvic și brigadierul silvic debutant care nu au calitatea de funcționari publici, ci de angajați în condițiile Legii nr. 53/2003 - Codul muncii. Răspunderea patrimonială a acestor persoane este guvernată de regulile din dreptul muncii, fără a fi permisă angajarea unei duble răspunderi patrimoniale (atât administrativă, prin aplicarea textului de lege criticat, cât și de dreptul muncii) în repararea aceluiași prejudiciu“ (paragraful 27). ... 50. În concluzie, Curtea Constituțională a reținut că actele de control de fond vor fi folosite în angajarea răspunderii patrimoniale potrivit dreptului muncii și că nu toate actele de control devin titluri executorii ca urmare a neatacării acestora în fața instanțelor de contencios administrativ. ... 51. În consecință, controlul de fond necontestat nu constituie titlu executoriu și, în situația acestora, este necesară angajarea răspunderii civile patrimoniale conform Codului muncii în vederea obținerii unui titlu executoriu. ... 52. Într-o opinie minoritară, potrivit punctelor de vedere teoretice ale judecătorilor consultați, s-a considerat, dimpotrivă, că, în situația pădurarilor încadrați cu contract individual de muncă, controlul de fond necontestat constituie titlu executoriu, dat fiind că dispozițiile pct. 12 din anexa nr. 1 la Codul silvic nu fac nicio distincție după calitatea persoanei. ... 53. Nu a fost identificată practică judiciară referitoare la problema de drept a caracterului de titlu executoriu al actului de control prin raportare la prevederile pct. 12 din anexa nr. 1 la Codul silvic, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 133/2015. ... 54. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a comunicat că, la nivelul Secției judiciare - Serviciul judiciar civil, nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii cu privire la chestiunea de drept supusă dezlegării. ... ...