Decizia ÎCCJ nr. 37/2024 (HP)Punctul 353

353. Sunt relevante în demersul de a creiona viziunile diferite existente asupra noțiunii de risc sistemic de impunitate concluziile Avocatului General Michal Bobek, în cauzele conexate C-357/19, C-379/19, C-547/19, C-811/19 și C-840/19. Avocatul General s-a referit mai întâi la împrejurarea că, deși au folosit același criteriu de evaluare, și anume numărul potențial de cauze afectate, instanța de trimitere, procurorul și Comisia Europeană au ajuns la concluzii diferite privind existența sau nu a unui risc sistemic de impunitate în cauza de mai sus (paragrafele 168, 169). Arătând că analiza Comisiei, care a constatat inexistența riscului sistemic, s-a bazat în principal pe considerații de „efectivitate“, apreciată în termeni de impunitate sistemică în funcție de numărul potențial de cauze afectate, ulterior, Avocatul General își expune propria opinie asupra criteriilor care trebuie folosite la aprecierea existenței sau nu a unui risc sistemic de impunitate. În paragraful 170 se arată că „Acest risc ar fi apreciat în funcție de numărul potențial de cauze afectate, chiar dacă alte elemente, precum impactul concret asupra bugetului Uniunii ori tipul sau complexitatea cauzelor în discuție, sunt propuse în egală măsură ca elemente suplimentare care trebuie luate în considerare“. În opinia sa (paragraful 177), „Examinarea ar trebui să aibă ca obiect compatibilitatea normativă a dispozițiilor și să nu implice niciun studiu statistic, empiric, al unui număr (nespecificat) de cauze vizate“, întrucât (paragraful 178) „Instanțele au tendința de a nu se descurca la statistici. Tipul de analiză încredințată de Curte în Hotărârea Taricco instanțelor naționale impune elemente de probă solide, care să fie eventual asociate unei analize prospective specifice, orientată spre efecte. Aceasta pare să depășească cu totul ceea ce s-ar putea în mod rezonabil solicita unei instanțe naționale“. ...