Decizia CCR nr. 600/2015Paragraful 20

15. Distinct de cele arătate, Curtea reţine că instanţa are obligaţia de a asigura, pe bază de probe, aflarea adevărului cu privire la faptele şi împrejurările cauzei şi cu privire la persoana inculpatului. Astfel, în situaţia în care instanţa reţine aceeaşi situaţie de fapt ca cea descrisă în actul de sesizare şi recunoscută de către inculpat, va judeca potrivit procedurii simplificate, dacă sunt îndeplinite toate celelalte condiţii prevăzute de lege, iar dacă instanţa reţine o situaţie de fapt diferită de cea descrisă în actul de sesizare şi recunoscută de către inculpat, va soluţiona cauza potrivit dreptului comun, care oferă cadrul procesual în care poate lămuri toate împrejurările. În acelaşi sens, Curtea constată că recunoaşterea învinuirii se face în raport cu faptele reţinute în rechizitoriu, şi nu cu constatările, viitoare la momentul întocmirii rechizitoriului, ale instanţei de judecată. De altfel, actul prin care se prezintă învinuirea este rechizitoriul şi nu hotărârea pronunţată de instanţă.