Decizia CCR nr. 568/2015Paragraful 15

12. Autoarele excepţiei de neconstituţionalitate arată că motivele care stau la baza contestării ordinului privind accesul la informaţii confidenţiale sunt diferite de cele ce vizează decizia finală de sancţionare şi, prin urmare, şi argumentele expuse vor fi diferite. Ordinul respectiv se contestă cu scopul de a-i fi acordat contestatoarei accesul total sau parţial la informaţiile solicitate în scopul formulării apărărilor pe fond faţă de raportul de investigaţie şi, ulterior, faţă de decizia de sancţionare. Prin urmare, este greu de imaginat o situaţie în care prin aceeaşi hotărâre judecătorească să fie admisă contestaţia formulată împotriva ordinului privind accesul la informaţii confidenţiale şi să existe şi o soluţie cu privire la decizia finală de sancţionare. A admite contestaţia împotriva ordinului privind accesul la informaţii confidenţiale şi, în acelaşi timp, să fie respinsă contestaţia formulată împotriva deciziei finale a Consiliului Concurenţei, lipseşte de orice efect juridic soluţia de admitere a contestaţiei împotriva ordinului. Astfel, o protecţie eficace a drepturilor omului nu poate fi realizată prin simpla consacrare a unor drepturi substanţiale, ci este necesar ca aceste drepturi să fie însoţite de garanţii fundamentale de ordin procedural, care să asigure mecanismele corespunzătoare de punere în valoare.