Decizia CCR nr. 548/2015Paragraful 40
Paragraful 40
26. Curtea Constituţională a reţinut că articolul 109 din Constituţie prevede la alin. (2) răspunderea penală a membrilor Guvernului pentru fapte săvârşite în exerciţiul funcţiei lor. "Expresia «numai» din alin. (2) al art. 109 semnifică faptul că «nimeni» altcineva decât cele trei autorităţi publice nu poate cere urmărirea penală şi că aceasta nu poate fi declanşată în lipsa sesizării Camerei Deputaţilor, Senatului ori a Preşedintelui României, după caz. Dacă organele de urmărire penală pot efectua diverse acte premergătoare începerii urmăririi penale, în condiţiile legii, ele nu îşi pot continua activitatea fără a sesiza una dintre cele trei autorităţi publice pentru a cere urmărirea penală. În asemenea situaţii, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - are obligaţia sesizării Camerelor Parlamentului sau a Preşedintelui României, după caz, în legătură cu informaţiile şi datele pe care le deţin şi din care rezultă posibilitatea începerii urmăririi penale împotriva unui membru al Guvernului, singurele autorităţi în măsură să decidă asupra acestui act procedural. Cât priveşte conjuncţia «şi», în textul art. 109 alin. (2) ea semnifică sfârşitul unei enumerări, care conferă fiecăreia dintre cele trei autorităţi o competenţă proprie. Textul constituţional exclude atât competenţa cumulativă a cererilor celor trei autorităţi publice, cât şi competenţa alternativă între acestea" (a se vedea Decizia nr. 270 din 10 martie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 290 din 15 aprilie 2008). "Dispoziţiile art. 109 alin. (2) teza întâi din Legea fundamentală stabilesc dreptul absolut al fiecăreia dintre cele trei autorităţi publice de a cere urmărirea penală, iar exercitarea acestuia de către una dintre ele nu se poate face în detrimentul celorlalte, dreptul uneia nefiind condiţionat de dreptul celorlalte. [...] Aşa fiind, cumulul calităţii de deputat sau de senator cu cea de membru al Guvernului atrage, după sine, în mod firesc, potrivit art. 109 alin. (2) , competenţa Camerei Deputaţilor sau a Senatului de a cere urmărirea penală, după caz" (Decizia nr. 270 din 10 martie 2008, precitată).
Sursa oficială ↗