Decizia ÎCCJ nr. 7/2024 (RIL)Punctul X

X. Opinia specialiștilor consultați 59. La solicitarea Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, formulată în temeiul dispozițiilor art. 516 alin. (6) din Codul de procedură civilă, au fost transmise următoarele opinii scrise cu privire la problema de drept ce formează obiectul recursului în interesul legii: ... 60. Specialiștii din cadrul Institutului Național al Magistraturii, Facultății de Drept a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și Ministerului Justiției, precum și U.N.B.R. au apreciat că înscrierea consilierului juridic în Tabloul profesional al consilierilor juridici definitivi sau stagiari ținut de Colegiile Consilierilor Juridici din România nu constituie o condiție pentru dobândirea dreptului de exercitare a profesiei de consilier juridic. ... 61. În acest sens, s-a arătat că statutul asociației profesionale nu poate fi opozabil erga omnes, ci doar inter partes membrilor asociației profesionale care l-au adoptat și nu poate impune afilierea obligatorie, respectiv nu poate limita exercițiul activității de consilier juridic doar de către persoanele care sunt înscrise pe Tabloul profesional al consilierilor juridici ținut de Colegiile Consilierilor Juridici din România. Această condiție impusă exclusiv prin statut și neprevăzută în lege nu poate fi considerată obligatorie. ... 62. Prin urmare, s-a considerat că prima orientare jurisprudențială este cea corectă, potrivit căreia dispozițiile art. 5 și art. 20 din Legea nr. 514/2003 trebuie interpretate în sensul că prestarea activității specifice, de reprezentare juridică, se poate realiza de către consilieri juridici, în calitatea lor de funcționari publici (în cazul unei autorități, instituții publice sau persoane juridice de drept public) sau de angajați cu contract individual de muncă (în cazul unei instituții sau a unei persoane juridice de drept public ori de drept privat), independent de înscrierea acestora în Tabloul profesional al consilierilor juridici ținut de Colegiile Consilierilor Juridici din România, aceasta nereprezentând o condiție sine qua non pentru desfășurarea activității specifice de reprezentare juridică. ... 63. Cadrele didactice de la Facultatea de Drept - Departamentul de Drept privat din cadrul Universității de Vest din Timișoara, implicate în formularea unei opinii juridice cu privire la problema de drept ce face obiectul prezentului recurs în interesul legii, au exprimat puncte de vedere diferite, majoritatea apreciind ca fiind justificată prima orientare jurisprudențială, fiind exprimată și o opinie în sensul că soluția corectă este cea din a doua orientare jurisprudențială, pe considerentul că Legea nr. 514/2003 se completează cu prevederile din Statutul profesiei de consilier juridic, care detaliază în mod concret felul în care se exercită profesia de consilier juridic, cât și drepturile și obligațiile acestuia. ... 64. Cea de-a doua orientare jurisprudențială a fost apreciată ca fiind în litera și spiritul legii și de către Federația Ordinul Consilierilor Juridici din România și Colegiul Consilierilor Juridici Satu Mare care, prin punctele de vedere transmise, au arătat că profesia de consilier juridic este reglementată, se organizează și se exercită conform prevederilor Legii nr. 514/2003 și ale Statutului profesiei de consilier juridic, care fac o paralelă cu legea și statutul profesiei de avocat, astfel că se impune ca exercitarea activității specifice profesiei de consilier juridic să se facă numai de către persoanele înscrise în Tabloul profesional al consilierilor juridici ținut de Colegiile Consilierilor Juridici din România. ... 65. În ceea ce privește Statutul profesiei de consilier juridic, emis de Uniunea Colegiilor Consilierilor din România, Institutul Național al Magistraturii a menționat, în punctul de vedere înaintat, că acesta nu constituie un act administrativ cu caracter normativ, din moment ce nu este emis de o autoritate publică, ci de o uniune de asociații. ... 66. Un astfel de statut adoptat de Congresul Extraordinar al Colegiilor Consilierilor Juridici din România (entitate ce nu reunește totalitatea consilierilor juridici din țară) este, astfel, cel mult opozabil consilierilor ce fac parte din Congres, dar nu și instanțelor de judecată ori celorlalți consilieri juridici. ... 67. La rândul său, Ministerul Justiției a subliniat faptul că prezintă relevanță următoarele aspecte: – Statutul profesiei de consilier juridic a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, fără respectarea dispozițiilor Legii nr. 202/1998 privind organizarea Monitorului Oficial al României, republicată, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 202/1998); ... – adoptarea unui eventual statut trebuie să parcurgă etapele prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările și completările ulterioare (Ordonanța Guvernului nr. 26/2000), ca statut al unei anumite asociații; ... – de asemenea, art. 57 alin. (3) din Statutul profesiei de consilier juridic instituie obligații pentru persoanele juridice și instituțiile publice, deși legea nu le prevede; ... – Statutul profesiei de consilier juridic instituie și alte obligații pentru consilierii juridici, neprevăzute de lege (primirea în profesie pe baza unei cereri adresate Colegiului Consilierilor Juridici pe a cărui rază teritorială domiciliază, plata unei taxe de înscriere în profesia de consilier juridic, purtarea robei, instituirea legitimației de consilier juridic, a insignei, ștampilelor profesionale etc.). ... ... 68. Cadrele didactice ale Facultății de Drept a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca au apreciat că natura juridică a Statutului profesiei de consilier juridic este similară cu aceea a diverselor statute adoptate de federațiile sportive, care nu sunt acte administrative veritabile, nici din perspectivă organică și formală (pentru că statutul nu este supus unei aprobări printr-un act administrativ veritabil), nici din perspectivă materială (pentru că un asemenea statut nu este emis în interes public, ci în interesul privat al membrilor federației ori al federației înseși). ... 69. În aceste condiții, dată fiind natura juridică de act de ordine privată a unui astfel de statut, instanțele sesizate cu un conflict între acesta și Legea nr. 514/2003 trebuie să aplice cu prioritate legea în temeiul art. 124 alin. (3) din Constituția României, potrivit căruia judecătorii sunt independenți și se supun numai legii. ... ...