Decizia CCR nr. 489/2015Paragraful 8

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că prevederile art. XV alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014 sunt în contradicţie cu alineatul 7 al aceluiaşi articol, potrivit căruia plăţile restante la sumele aferente titlurilor executorii emise până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă şi pentru care nu a fost demarată procedura de executare silită se efectuează cu respectarea prevederilor alin. (1) -(6) . Per a contrario, cele pentru care a fost demarată executarea silită până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă nu sunt supuse eşalonării. Deşi din economia articolului XV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014 rezultă că a fost dispusă eşalonarea plăţilor sumelor stabilite prin hotărâri judecătoreşti pentru care nu a fost iniţiată executarea silită până la intrarea în vigoare a ordonanţei de urgenţă, alineatul 4 prevede că pe durata eşalonării orice executare silită se suspendă. Or, în condiţiile în care, în acest context, nicio executare silită nu poate începe, cu atât mai mult aceasta nu poate fi suspendată. Prin urmare, alineatul 4 permite suspendarea executării silite iniţiate anterior intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014, în contradicţie cu alineatul 7 al aceluiaşi articol. Astfel, norma criticată nu îndeplineşte criteriile de claritate, precizie şi previzibilitate, exigenţe reţinute în jurisprudenţa Curţii Constituţionale, spre exemplu Decizia nr. 26 din 18 ianuarie 2012 şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului, spre exemplu Hotărârea din 29 martie 2000 pronunţată în Cauza Rotaru împotriva României, Hotărârea din 23 septembrie 1998 pronunţată în Cauza Petra împotriva României, sau Hotărârea din 26 aprilie 1979 pronunţată în Cauza Sunday Times împotriva Regatului Unit.