Decizia ÎCCJ nr. 18/2024 (HP)Punctul VI

ÎCCJ · hotărâre prealabilă · 22.04.2024 · dosar 3.288/300/2023
Punctul VI
VI. Opinia specialiștilor consultați 58. În conformitate cu dispozițiile art. 476 alin. (10) raportat la art. 473 alin. (5) din Codul de procedură penală, a fost solicitată specialiștilor în drept penal opinia asupra chestiunii de drept supuse examinării. ... 59. Universitatea de Vest din Timișoara - Facultatea de Drept - Centrul de cercetări în științe penale a opinat în sensul că sesizarea formulată de Curtea de Apel București - Secția a II-a penală este inadmisibilă, deoarece nu este îndeplinită condiția de a nu fi dezlegată chestiunea de drept. A menționat că, prin Decizia Curții Constituționale nr. 33 din data de 19 ianuarie 2017, aceasta a primit o dezlegare punctuală, instanța de contencios constituțional precizând că, pentru existența infracțiunii de violare a vieții private, este necesar ca oricare dintre acțiunile prevăzute în textul de incriminare să fie săvârșite, fără drept, într-un domiciliu în sens penal. ... 60. Pe fondul chestiunii de drept, a opinat că dreptul penal a extins sensul de domiciliu de la locuință la anexe, însă nu mai departe; intenția legiuitorului de a particulariza aceste spații și numai aceste spații este clară, iar orice extensie ar duce la o lipsă de claritate și de previzibilitate a normei penale. A mai apreciat că această intenție a legiuitorului de a particulariza rezultă și din aceea că nu a inclus la violarea vieții private și spațiul împrejmuit, similar violării de domiciliu. ... 61. A detaliat că termenii din art. 226 alin. (1) din Codul penal se circumscriu noțiunii de spațiu privat ca urmare a atributului de proprietate sau de posesie temporară, și nu de spațiu public, deci textul de incriminare oferă protecție doar spațiului privat prin natura lui. Ca atare, se aplică principiul interpretării stricte a legii, deci este exclusă o eventuală conotație extensivă, pentru care este necesară reformularea textului de către legiuitor. ... 62. Universitatea Babeș-Bolyai - Facultatea de Drept a opinat în sensul că noțiunile la care face referire art. 226 alin. (1) din Codul penal sunt echivalente cu cea de domiciliu prevăzută la art. 224 din Codul penal, neincluzând spațiile care nu pot fi calificate drept domiciliu în sensul legii penale. ... 63. S-a argumentat că analiza modului în care legiuitorul penal s-a raportat, de-a lungul timpului, la aceste noțiuni denotă că, în cadrul incriminării violării vieții private, legiuitorul a recurs la folosirea unor noțiuni din legislația penală anterioară; inclusiv la legitima apărare prezumată legiuitorul nu a urmărit ca noțiunile de locuință, încăpere sau dependință să fie independente de cele utilizate în cadrul infracțiunii de violare de domiciliu. În consecință, legiuitorul a respectat unitatea terminologică. ... 64. S-a precizat că legiuitorul a cunoscut că, în alte legislații avute în vedere în momentul incriminării faptei, se face o deosebire clară între noțiunea de spațiu locativ și cea de toaletă sau cabină de probă, dar nu a făcut această precizare în legislația română. S-a susținut că a fost preluat modelul din Codul penal italian, care a făcut trimitere la noțiunile folosite în cadrul incriminării violării de domiciliu. ... 65. În măsura în care s-ar aprecia că noțiunile folosite de către legiuitor în cadrul art. 226 alin. (1) din Codul penal ar avea în vedere, spre exemplu, orice încăpere, fără ca aceasta să constituie un domiciliu în sensul legii penale, s-a considerat că norma de incriminare ar fi extinsă dincolo de accepțiunile posibile ale noțiunilor utilizate în preceptul normei, rezultând o analogie în defavoarea inculpatului. În plus, s-ar încălca principiul legalității incriminării, inclusiv sub aspectul necesității respectării previzibilității legii penale. ... 66. Facultatea de Drept a Universității „Alexandru Ioan Cuza“ din Iași a considerat că sesizarea este admisibilă, fiindcă reprezintă o veritabilă chestiune de drept, ce implică o problemă conceptuală a interpretării uniforme sau eterogene a termenilor, care influențează caracterul tipic al infracțiunii de violare a vieții private, de care depinde soluționarea cauzei. ... 67. Pe fondul chestiunii a argumentat că, într-o abordare comparativă, fără dubiu, noțiunile la care se referă art. 226 alin. (1) din Codul penal acoperă înțelesul oferit și în norma de incriminare cuprinsă în art. 224 alin. (1) din Codul penal. Modalitatea în care legiuitorul a ales să reglementeze condițiile de incriminare a violării vieții private obligă la interpretarea restrictivă a normei de incriminare, astfel încât nu există rațiuni formale pentru care interpretarea acelorași noțiuni să nu fie aceeași în cazul termenilor identici utilizați în textul violării de domiciliu. ... 68. A apreciat că subzistă necesitatea ocrotirii vieții private și în situații în care persoana nu s-ar afla într-un spațiu strict legat de o locuință, dar această omisiune poate fi remediată doar prin intervenția expresă a legiuitorului penal, nicidecum prin procedeul forțat de a interpreta cu altă sferă de cuprindere exact aceiași termeni utilizați în structura unei alte norme de interpretare. Acest deziderat este impus de un minim logic și echitabil de coerență normativă și interpretativă, care garantează previzibilitatea și predictibilitatea sferei de aplicare a unei norme de incriminare, în efectiva respectare a principiului legalității incriminării. ... 69. Facultatea de Drept - Universitatea din București a considerat că noțiunile de locuință, încăpere sau dependință din conținutul infracțiunii de violare a vieții private sunt identice, din punctul de vedere al conținutului, cu noțiunea de domiciliu în sens penal, mai puțin locul împrejmuit ținând de respectivele spații, așa cum aceasta este înțeleasă în cadrul infracțiunii de violare de domiciliu. ... 70. În esență, a argumentat că, deși obiectul juridic ar permite, teoretic, justificarea extinderii protecției penale a vieții private și în alte spații decât locuința și anexele sale, întrucât viața privată se manifestă și în alte locuri, extinderea nu este susținută în lipsa unei prevederi clare a legii penale. ... 71. Noțiunea de încăpere nu poate dobândi un sens autonom, fiindcă infracțiunile sunt plasate în același capitol al Codului penal, deci se impune o interpretare unitară, altfel, ar fi total lipsit de previzibilitate și s-ar introduce pe cale de interpretare o distincție neprevăzută de lege în defavoarea inculpatului. ... 72. În consecință, respectarea principiului legalității incriminării impune respectarea coerenței semantice a termenilor utilizați în definirea infracțiunii. ... ...
Sursa oficială ↗