Decizia CCR nr. 458/2015Paragraful 19

14. De esenţa împăcării este caracterul personal al acesteia. Astfel, împăcarea produce efecte numai cu privire la persoanele între care a intervenit, conform art. 159 alin. (3) teza întâi din Codul penal. În aplicarea acestui principiu ce guvernează instituţia împăcării, art. 159 alin. (5) teza a doua din Codul penal prevede că împăcarea între persoana juridică ce a săvârşit infracţiunea şi persoana vătămată nu produce efecte faţă de persoanele fizice care au participat la comiterea faptei. Prin urmare, împăcarea înlătură solidaritatea activă dintre participanţii la săvârşirea aceleiaşi infracţiuni. În consecinţă, împăcarea intervenită între unul dintre aceştia şi persoana vătămată nu are ca efect înlăturarea răspunderii penale şi stingerea acţiunii civile faţă de ceilalţi participanţi.