Decizia ÎCCJ nr. 13/2024 (HP)Punctul VI

VI. Punctul de vedere al completului de judecată care a formulat sesizarea cu privire la dezlegarea chestiunii de drept 31. Completul de judecată învestit cu soluționarea recursului în Dosarul nr. 9.306/212/2021 a reținut că, în virtutea principiului legalității căii de atac, consacrat legislativ prin art. 457 alin. (1) din Codul de procedură civilă, „Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei“. ... 32. Admisibilitatea recursului, cale de atac extraordinară care urmărește să supună instanței competente examinarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile, se verifică în raport cu art. 483 din Codul de procedură civilă, potrivit căruia: „(1) Hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum și alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege sunt supuse recursului. (2) Nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a) -j^3), în cele privind navigația civilă și activitatea în porturi, conflictele de muncă și de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile pronunțate în materia protecției consumatorilor (s.n.), a asigurărilor, precum și în cele ce decurg din aplicarea Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite. De asemenea nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanțele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanță sunt supuse numai apelului. (...)“ ... 33. Problema în discuție a luat naștere ca urmare a formulării acțiunilor având ca obiect constatarea clauzelor abuzive din contractele de credit bancar încheiate ulterior anului 2007, în care este formulat și un capăt de cerere prin care se solicită să se dispună înghețarea (stabilizarea) cursului de schimb valutar (CHF/RON sau altă monedă) la valoarea de la data încheierii contractului. Acest capăt de cerere, privind înghețarea cursului de schimb, este întemeiat atât pe Legea nr. 193/2000, cât și pe teoria impreviziunii, astfel cum a rezultat aplicarea acesteia și contractelor de credit încheiate sub imperiul Codului civil din 1864, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 623 din 25 octombrie 2016. ... 34. Prin Legea nr. 310/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative (Legea nr. 310/2018), art. 483 alin. (2) a fost modificat, fiind excluse de la admisibilitatea recursului hotărârile pronunțate asupra cererilor în materia protecției consumatorilor. ... 35. În cadrul completului de judecată au fost exprimate două opinii asupra admisibilității căii de atac a recursului în ceea ce privește capătul de cerere având ca obiect înghețarea (stabilizarea) cursului de schimb valutar la valoarea acestuia de la data încheierii contractului de credit, acesta fiind singurul capăt de cerere din cele deduse judecății în fața instanțelor de fond și apel care face obiectul criticilor în recurs, iar decizia din apel a fost pronunțată cu mențiunea „definitivă“. ... 36. Într-una dintre opinii, capătul de cerere privind teoria impreviziunii, văzut de sine stătător, se întemeiază pe dispozițiile Codului civil din 1864, nu pe legislația de protecție a consumatorilor, astfel că nu este exclus de la admisibilitatea căii de atac a recursului. ... 37. În altă opinie, capătul de cerere respectiv se circumscrie materiei protecției consumatorilor, întrucât privește un contract de credit încheiat între o bancă și un împrumutat consumator, acesta din urmă solicitând protecția instanței de judecată prin prisma calității sale de consumator. Se au în vedere și specificul instituției impreviziunii în cadrul contractelor de credit bancar, precum și faptul că solicitarea de aplicare a teoriei impreviziunii în sensul înghețării cursului de schimb valutar de la momentul încheierii contractului, curs care să își producă efectele și pe viitor, a fost formulată alături de invocarea caracterului abuziv al clauzelor contractuale, acțiunea având un caracter unitar, specific materiei. ... ...