Decizia CCR nr. 388/2015Paragraful 6

4. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale în măsura în care se interpretează că sunt aplicabile şi terţului adjudecatar de rea-credinţă, protejându-l şi pe acesta, întocmai ca pe terţul adjudecatar de bună-credinţă, cu un termen special de prescripţie de 3 ani, derogator de la principiul imprescriptibilităţii. Susţine că se încalcă şi dreptul de proprietate în măsura în care instanţa aplică dispoziţiile art. 520 din Codul de procedură civilă din 1865 în orice situaţie, fără a se face distincţie între un terţ adjudecatar de bună-credinţă şi un terţ adjudecatar de rea-credinţă. Susţine că art. 520 din Codul de procedură civilă din 1865 ar fi constituţional numai în măsura în care în raportul dintre proprietarul anterior vânzării silite şi terţul adjudecatar s-ar acorda protecţie printr-un termen special de prescripţie de 3 ani al formulării unei cereri de evicţiune doar terţului adjudecatar de bună-credinţă care nu a cunoscut la momentul licitaţiei situaţia litigioasă a bunului.