Decizia ÎCCJ nr. 5/2024 (HP)Punctul IV

IV. Motivele de admisibilitate reținute de titularul sesizării 29. Instanța de trimitere a constatat că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate a sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă. ... 30. Astfel, a apreciat că obiectul sesizării se încadrează în categoria celor prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă, iar de lămurirea modului de interpretare/aplicare a dispozițiilor art. 170 alin. (1) și (3) din Legea nr. 263/2010 depinde soluționarea pe fond a cauzei. Aceasta deoarece se ridică problema interpretării prevederilor art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 din perspectiva modalității de determinare a indicelui de corecție pentru beneficiarii pensiilor de invaliditate stabilite în temeiul Legii nr. 263/2010, respectiv dacă la data înscrierii la pensie pentru limită de vârstă acestora li se aplică în continuare indicele de corecție stabilit prin decizia de acordare a pensiei de invaliditate sau li se aplică indicele de corecție în vigoare la data înscrierii la pensie pentru limită de vârstă. ... 31. Or, modalitatea de stabilire a indicelui de corecție determină în mod decisiv caracterul legal sau nelegal al deciziei emise de Casa Județeană de Pensii C, contestată în prezenta cauză, iar acest aspect face obiectul criticilor deduse judecății în apel, raportat la soluția primei instanțe. ... 32. Problema de drept enunțată a fost considerată nouă, deoarece în urma consultării jurisprudenței s-a constatat că asupra acestei probleme Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat printr-o altă hotărâre, astfel cum rezultă din informațiile aflate la dispoziție pe pagina de internet a instanței supreme. ... 33. De asemenea, s-a apreciat că chestiunea de drept care face obiectul sesizării prezintă un grad de dificultate care nu poate fi depășit decât recurgându-se la acest mecanism de interpretare, în contextul dezlegărilor date de Înalta Curte de Casație și Justiție și Curtea Constituțională a României prin deciziile indicate în continuare. ... 34. Astfel, prin Decizia nr. 71 din 16 octombrie 2017, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 953 din 4 decembrie 2017 (Decizia nr. 71 din 16 octombrie 2017), s-a stabilit că, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 170 din Legea nr. 263/2010, indicele de corecție se aplică persoanelor al căror drept inițial la pensie s-a născut ulterior intrării în vigoare a legii. ... 35. În considerentele acestei decizii s-a reținut că din interpretarea sistematică și teleologică a textelor de lege rezultă că data înscrierii inițiale la pensie este cea care rezultă din prima decizie de pensionare anticipată, că plata acesteia se suspendă pe perioada în care asiguratul se află în una dintre situațiile prevăzute de lege și că la împlinirea vârstei de pensionare pentru limită de vârstă pensia anticipată se transformă în pensie pentru limită de vârstă prin adăugarea perioadelor asimilate și a eventualelor stagii de cotizare realizate în perioada de anticipare (paragraful 62). ... 36. Altfel spus, recalcularea cuantumului pensiei anticipate prin adiționarea altor stagii de cotizare realizate după pensionarea anticipată nu conduce la nașterea unui alt drept inițial la pensie, ci doar la recalcularea cuantumului acesteia, ca urmare a transformării pensiei dintr-o categorie în alta. ... 37. În situațiile în care dreptul inițial la pensie s-a născut anterior intrării în vigoare a dispozițiilor art. 170 din Legea nr. 263/2010, indicele de corecție nu este aplicabil, fiind fără relevanță juridică nepunerea în plată a deciziei de pensionare sub aspectul stabilirii datei la care s-a născut dreptul inițial la pensie, întrucât, potrivit textelor sus-menționate, a operat doar suspendarea efectelor deciziei de pensionare cu privire la plata drepturilor bănești. ... 38. Totodată, prin Decizia nr. 29 din 14 mai 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 568 din 5 iulie 2018 (Decizia nr. 29 din 14 mai 2018), a fost respinsă ca inadmisibilă sesizarea formulată de Curtea de Apel Pitești - Secția I civilă, în Dosarul nr. 2.035/109/2017, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: "Interpretarea dispozițiilor art. 170 alin. (1) și (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, respectiv dacă înscrierea la pensie de invaliditate în baza Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare, constituie sau nu înscrierea inițială la pensie conform prevederilor de mai sus." ... 39. În considerente s-a reținut că, având în vedere problema de drept lămurită de Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr. 71 din 16 octombrie 2017, nu se poate solicita pe calea acestui mecanism de unificare a practicii judiciare interpretarea aceleiași dispoziții legale ori de câte ori părțile din litigiul pendinte nu se află într-o situație juridică identică cu aceea care a condus deja la pronunțarea unei hotărâri prealabile în rezolvarea aceleiași chestiuni de drept (paragraful 70). ... 40. S-a reținut în consecință că nu poate fi invocat niciun argument pentru care Decizia nr. 71 din 16 octombrie 2017 să nu se aplice în ceea ce privește modul de interpretare a dispozițiilor art. 170 alin. (1) și (3) din Legea nr. 263/2010 tuturor categoriilor de pensii, deci și pensiilor de invaliditate (paragraful 71). ... 41. Curtea de apel a apreciat că aceste decizii nu mai pot fi aplicate ulterior pronunțării de către Curtea Constituțională a deciziilor nr. 702 din 31 octombrie 2019 și nr. 670 din 19 octombrie 2021, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 96 din 10 februarie 2020, respectiv nr. 1157 din 6 decembrie 2021, context în care, în opinia completului de judecată, este dificil de interpretat sintagma "înscrierea inițială la pensie" din cuprinsul art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010. ... 42. Astfel, se impune a se stabili dacă interpretarea acestei sintagme se realizează prin aplicarea raționamentului dezvoltat de Curtea Constituțională în considerentele Deciziei nr. 702 din 31 octombrie 2019, ținând cont de faptul că, prin interpretarea propusă de către pârâta Casa Județeană de Pensii C, se ajunge ca, în temeiul unui eveniment aleatoriu, cum este data survenirii invalidității, să se creeze diferențe între destinatarii legii ce s-au născut la aceeași dată și trec în același timp la pensie pentru limită de vârstă, diferențe care decurg din acordarea unor indici de corecție diferiți, cu consecințe în privința cuantumului pensiei pentru limită de vârstă. Aceasta în condițiile în care, astfel cum reiese din considerentele Deciziei nr. 702 din 31 octombrie 2019, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a statuat în mod constant că situațiile în care se află anumite categorii de persoane trebuie să difere în esență pentru a justifica deosebirea de tratament juridic, iar această deosebire de tratament trebuie să se bazeze pe un criteriu obiectiv și rațional (paragraful 28). ... 43. Totodată, în paragraful 25 al Deciziei nr. 702 din 31 octombrie 2019 Curtea Constituțională arată că dispozițiile art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 prevăd că aplicarea indicelui de corecție se face o singură dată, "la înscrierea inițială la pensie", subliniindu-se faptul că acest beneficiu nu se poate acorda de mai multe ori, în mod cumulat. Astfel, persoanele care s-au pensionat anticipat, anticipat parțial sau au obținut o pensie de invaliditate în temeiul Legii nr. 263/2010, beneficiind de dispozițiile art. 170 din acest act normativ, nu pot solicita aplicarea încă o dată a indicelui de corecție cu prilejul stabilirii pensiei pentru limită de vârstă atunci când îndeplinesc condițiile legale pentru acordarea acesteia. ... 44. Astfel cum rezultă din considerentele Deciziei civile nr. 1.135/A din 8 iunie 2022, pronunțată de Curtea de Apel Cluj - Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale în Dosarul nr. 2.884/117/2022, și din considerentele Deciziei nr. 2.799 din 28 noiembrie 2022, pronunțată de Curtea de Apel Craiova - Secția de litigii de muncă și asigurări sociale în Dosarul nr. 1.717/63/2022, acest paragraf al Deciziei Curții Constituționale nr. 702 din 31 octombrie 2019 a constituit un argument important pentru respingerea acțiunii, cu consecința menținerii indicelui de corecție stabilit la data acordării pensiei de invaliditate. ... 45. Instanța de sesizare apreciază că, prin urmare, este necesar a se clarifica dacă acest paragraf al deciziei Curții Constituționale se referă doar la interzicerea cumulării indicelui de corecție acordat la stabilirea pensiei de invaliditate cu indicele de corecție aferent anului în care beneficiarul acesteia trece la pensie pentru limită de vârstă sau impune menținerea indicelui de corecție acordat în momentul stabilirii pensiei de invaliditate. ... 46. Problema de drept nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, conform evidențelor Înaltei Curți de Casație și Justiție. ... ...