Decizia ÎCCJ nr. 5/2024 (HP)Punctul XI

XI. Înalta Curte de Casație și Justiție Examinând sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, raportul întocmit de judecătorii-raportori și chestiunea de drept ce se solicită a fi dezlegată, constată următoarele: 78. Pornind de la conținutul dispozițiilor art. 519 din Codul de procedură civilă, declanșarea procedurii de unificare jurisprudențială pe calea hotărârii prealabile este subsumată întrunirii cumulative a următoarelor condiții de admisibilitate: – existența unei cauze aflate în curs de judecată; ... – cauza să fie soluționată în ultimă instanță; ... – cauza care face obiectul judecății să se afle în competența legală a Înaltei Curți de Casație și Justiție, a curții de apel sau a tribunalului învestit să soluționeze cauza; ... – ivirea unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei în curs de judecată; ... – chestiunea de drept identificată să prezinte caracter de noutate; ... – Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat asupra chestiunii de drept și aceasta să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... ... 79. Analizând sesizarea în limitele configurării sale de către subiectul de sezină, se observă că primele trei condiții de admisibilitate sunt îndeplinite, Înalta Curte de Casație și Justiție fiind sesizată de un complet de judecată al Curții de Apel Cluj - Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale, ce a fost învestit în temeiul dispozițiilor art. 96 pct. 2 și art. 466 și următoarele din Codul de procedură civilă cu judecata căii de atac a apelului, exercitată de reclamant împotriva Sentinței civile nr. 2.574 din 2 noiembrie 2022, pronunțată de Tribunalul Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, prin care s-a dispus respingerea cererii ca neîntemeiată. ... 80. Curtea de apel judecă în ultimă instanță acest conflict de asigurări sociale întrucât, potrivit art. 155 din capitolul VIII - Jurisdicția asigurărilor sociale al Legii nr. 263/2010, "(1) Împotriva hotărârilor tribunalelor se poate face numai apel la curtea de apel competentă. (2) Hotărârile curților de apel, precum și hotărârile tribunalelor neatacate cu apel în termen sunt definitive". ... 81. Este întrunită și cea de-a patra condiție de admisibilitate, a sesizării unei chestiuni de drept de a cărei lămurire să depindă soluționarea pe fond a cauzei în curs de judecată, cât timp prin sentința civilă de fond apelată a fost respinsă, ca neîntemeiată, în temeiul art. 170 alin. (1) și (3) din Legea nr. 263/2010, cererea reclamantului prin care acesta a solicitat anularea deciziei privind acordarea pensiei pentru limită de vârstă și obligarea pârâtei să emită o nouă decizie de pensie, cu luarea în calcul la stabilirea punctajului mediu anual și a cuantumului, a unui indice de corecție aferent anului stabilirii pensiei pentru limită de vârstă, și nu a celui în vigoare în anul stabilirii pensiei de invaliditate, iar apelul declarat supune cenzurii în controlul judiciar tocmai această soluție și modul de aplicare de către completul de apel a art. 170 alin. (1) și (3) din Legea nr. 263/2010, chestiunea de drept sesizată fiind cea care face obiectul apelului. ... 82. Faptul că de problema de drept depinde soluționarea cauzei nu este suficient, însă, pentru a se constata admisibilitatea sesizării. Condiția distinctă a noutății se consideră îndeplinită atunci când problema de drept își are izvorul în reglementări recent intrate în vigoare, iar instanțele nu i-au dat, încă, o anumită interpretare și aplicare la nivel jurisprudențial, dar și atunci când chestiuni noi de drept sunt generate de un act normativ mai vechi, în situația în care aplicarea unei norme vechi a devenit de actualitate și nu există jurisprudență cu privire la interpretarea acesteia ori dacă se impune clarificarea unei asemenea norme într-un context legislativ nou din care rezultă dificultăți de interpretare. ... 83. Această condiție nu se verifică în cazul sesizării de față. ... 84. Chestiunea de drept sesizată își are sursa în conținutul art. 170 alin. (1) și (3) din Legea nr. 263/2010. Acest articol nu a intrat în vigoare odată cu celelalte dispoziții ale Legii nr. 263/2010, respectiv la data de 1 ianuarie 2011, ci intrarea sa în vigoare a fost amânată până la data de 1 ianuarie 2012, conform art. 193 alin. (2) din Legea nr. 263/2010. ... 85. Ulterior, termenul de intrare în vigoare a fost prorogat din nou, la data de 1 ianuarie 2013, prin dispozițiile art. II art. 16 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum și pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 636 din 10 septembrie 2010, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 283/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 14 decembrie 2011. ... 86. La data de 23 ianuarie 2013 a intrat însă în vigoare Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2013, care a modificat art. 170 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, prevăzând că indicele de corecție se calculează "ca raport între 43,3% din câștigul salarial mediu brut realizat și valoarea unui punct de pensie în vigoare la data înscrierii la pensie, actualizată cu rata medie anuală a inflației pe anul 2011". Totodată, s-a modificat și art. 170 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, având următorul cuprins: "Începând cu anul 2013, câștigul salarial mediu brut realizat, prevăzut la alin. (1) , este cel definitiv, cunoscut în anul precedent celui în care se deschide dreptul la pensie pentru anul calendaristic anterior, comunicat de Institutul Național de Statistică". ... 87. Prin urmare, dispozițiile art. 170 alin. (1) și (3) din Legea nr. 263/2010 au intrat în vigoare în forma actuală încă din ianuarie 2013. Fiind intrate în vigoare în materia asigurărilor sociale în urmă cu un deceniu și fiind aplicate constant în tot acest răstimp beneficiarilor ale căror drepturi la pensie s-au deschis după 1 ianuarie 2011 (data intrării în vigoare a Legii nr. 263/2010), ele nu pot fi considerate ca având caracter de noutate. ... 88. Instanța de sezină a motivat îndeplinirea acestei exigențe prin singurul argument al nestatuării prealabile a Înaltei Curți de Casație și Justiție asupra acestei probleme de drept, cerință care însă are un caracter distinct de cea a noutății, astfel cum rezultă din conținutul art. 519 din Codul de procedură civilă. ... 89. Chiar dacă, încercând să identifice pe baza întregii sesizări elemente în sprijinul condiției noutății, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept s-ar raporta la pronunțarea între timp în cadrul ordinii juridice naționale a Deciziei Curții Constituționale nr. 702 din 31 octombrie 2019 referitoare la admiterea excepției de neconstituționalitate a sintagmei "la înscrierea inițială la pensie" din cuprinsul art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, decizie care a fundamentat și prefigurat deciziile ulterioare ale instanței de contencios constituțional nr. 670 din 19 octombrie 2021 și nr. 43 din 20 ianuarie 2021 și care, concomitent, a invalidat deciziile nr. 71 din 16 octombrie 2017 și nr. 29 din 14 mai 2018 ale Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept privind pronunțarea unei hotărâri prealabile cu privire la interpretarea dispozițiilor art. 170 alin. (1) și (3) din Legea nr. 263/2010, datele problemei nu s-ar modifica. ... 90. Distinct de argumentul că Decizia Curții Constituționale nr. 702 a fost pronunțată în anul 2019 și publicată în februarie 2020, deci la interval de peste trei ani, față de data sesizării prezente, concluzia expusă în paragraful precedent se impune întrucât chestiunea de drept a cărei rezolvare de principiu se solicită în prezent este una distinctă de cea anterioară care a făcut obiectul controlului de constituționalitate. Astfel, dacă în cadrul Deciziei Curții Constituționale nr. 702 din 31 octombrie 2019 (ca de altfel, și în cadrul deciziilor instanței supreme menționate) problema de drept a constituit-o, în esență, interpretarea sintagmei "înscrierea inițială la pensie" din perspectiva aplicării sau neaplicării indicelui de corecție la momentul stabilirii pensiei pentru limită de vârstă în ipoteza acordării unei pensii de invaliditate în temeiul prevederilor legale anterioare Legii nr. 263/2010, în prezenta sesizare chestiunea de drept vizează identificarea indicelui de corecție aplicabil la stabilirea pensiei pentru limită de vârstă pentru beneficiarii de pensii de invaliditate acordate sub regimul Legii nr. 263/2010, respectiv cel corespunzător datei stabilirii pensiei pentru limită de vârstă sau cel în vigoare la data acordării pensiei de invaliditate, deja atribuit. ... 91. Determinarea de către Curtea Constituțională în cadrul deciziei menționate a faptului că sintagma "la înscrierea inițială la pensie" din cuprinsul art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 se referă la "stabilirea pensiei pentru limită de vârstă prin aplicarea, pentru prima oară, a condițiilor de vârstă legală de pensionare și stagiu complet de cotizare prevăzute de Legea nr. 263/2010" s-a realizat din perspectiva existenței unui concurs de legi aplicabile în timp (Legea nr. 19/2000, Legea nr. 263/2010). Or, prezenta sesizare se grefează pe pensii acordate aceluiași beneficiar în temeiul exclusiv al Legii nr. 263/2010. ... 92. Așadar, dat fiind caracterul esențial distinct al celor două probleme de drept expuse, caracter derivând din aspectul că, în cadrul sesizării prezente, ambele categorii de pensii (pensia de invaliditate și pensia pentru limită de vârstă) au fost stabilite beneficiarului în temeiul Legii nr. 263/2010, rezultă că pronunțarea în anul 2019 - fie și în condițiile preexistenței celor două decizii ale instanței supreme emise în cadrul mecanismului de unificare a practicii judiciare - a Deciziei nr. 702 din 31 octombrie 2019 a Curții Constituționale, care se grefează pe o ipoteză diferită, nu a fost de natură să creeze un context legislativ nou al normei în discuție, din care să rezulte dificultăți de interpretare care să impună clarificarea acesteia. ... 93. Cu alte cuvinte, problema de drept prezentă supusă examinării preexista pronunțării celor două decizii ale instanței supreme ca și deciziei Curții Constituționale, neputându-se considera că ea a fost generată de aceasta din urmă. ... 94. Curtea de apel a precizat în cadrul încheierii de sesizare și că interpretarea sintagmei "înscrierea inițială la pensie" din cuprinsul art. 170 alin. (1) și (3) din lege comportă în prezent dificultăți în raport cu considerentele Deciziei nr. 702 din 31 octombrie 2019. A arătat în acest sens că dacă interpretarea sintagmei "se realizează prin aplicarea raționamentului dezvoltat de Curtea Constituțională în considerentele Deciziei nr. 702 din 31 octombrie 2019", în rândul cărora a subliniat paragraful 25 ["Dispozițiile art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 prevăd că aplicarea indicelui de corecție se face o singură dată, "la înscrierea inițială la pensie", subliniindu-se faptul că acest beneficiu nu se poate acorda de mai multe ori, în mod cumulat. Astfel, persoanele care s-au pensionat anticipat, anticipat parțial sau au obținut o pensie de invaliditate în temeiul Legii nr. 263/2010, beneficiind de dispozițiile art. 170 din acest act normativ, nu pot solicita aplicarea încă o dată a indicelui de corecție cu prilejul stabilirii pensiei pentru limită de vârstă, atunci când îndeplinesc condițiile legale pentru acordarea acesteia"], atunci s-ar ajunge ca, pe temeiul unui eveniment aleatoriu - survenirea invalidității - să se creeze diferențe între destinatarii legii aflați în situații similare. ... 95. Deși această susținere a fost realizată de instanța de sezină cu referire la analiza exigenței caracterului dificil al problemei de drept, se observă că prin trimitere la considerentele deciziei Curții Constituționale se poate decela afirmarea de către curtea de apel a caracterului nou al chestiunii de drept. Însă, nici această susținere nu este idonee să ilustreze atributul de noutate al problemei de drept. ... 96. Astfel, sub un prim aspect se observă din punct de vedere logico-juridic că instanța de trimitere apreciază că prin considerentele deciziei Curții Constituționale a fost expus raționamentul instanței de contencios constituțional asupra interpretării normei juridice în discuție, raționament cu care însă instanța de sezină nu rezonează din cauza consecințelor juridice care ar surveni. Or, simpla apreciere a înseși instanței de trimitere asupra existenței unei dezlegări a chestiunii de drept în cadrul deciziei Curții Constituționale este de natură a atrofia atributul juridic de noutate al problemei de drept. ... 97. De asemenea, se constată că particularitățile pensiei de invaliditate, element component al considerentelor deciziei Curții Constituționale pe care instanța de trimitere le apreciază a fi generatoare de dificultate în interpretarea textului legal, au fost (re)afirmate de Curtea Constituțională încă din anul 2012, anterior deci intrării în vigoare a art. 170 din Legea nr. 263/2010, astfel încât nu se poate considera că aceste trăsături doar reiterate prin Decizia nr. 702 din 31 octombrie 2019 ar pune într-o lumină nouă textul legal și ar imprima astfel un caracter de noutate chestiunii de drept în discuție. ... 98. Astfel, prin Decizia nr. 680 din 26 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 566 din 9 august 2012, Curtea Constituțională a arătat că "în privința pensiei de invaliditate, rațiunile care stau la baza reglementării unei vârste standard de pensionare sau a unui stagiu de cotizare minim ori complet nu mai subzistă. Pierderea totală sau cel puțin a jumătate din capacitatea de muncă din cauza bolilor obișnuite și a accidentelor care nu au legătură cu munca este un eveniment aleatoriu ce nu poate fi controlat de persoana în cauză, astfel încât stabilirea unei vârste și a unui stagiu minim de cotizare de la care poate fi acordată pensia de invaliditate nu se justifică. Condițiile pe care legiuitorul trebuie să le impună în acest caz trebuie să vizeze strict stagiul de cotizare deja realizat, astfel încât, indiferent de vârsta asiguratului, acesta să poată beneficia de o pensie de invaliditate potrivit contribuției realizate. În acest fel, pensia de invaliditate își păstrează natura juridică a unei prestații de asigurări sociale, nefiind transformată într-una socială. (...) Așadar, legiuitorul nu poate impune condiții nerezonabile pentru persoanele care și-au pierdut total sau cel puțin jumătate din capacitatea de muncă din cauza bolilor obișnuite și a accidentelor care nu au legătură cu munca în privința acordării pensiei de invaliditate. De altfel, de principiu, în materie de pensii legiuitorul este ținut de o condiție de rezonabilitate (a se vedea Decizia nr. 1.612 din 15 decembrie 2010) - est modus in rebus". ... 99. Pe cale de consecință a ansamblului argumentelor prezentate supra, nu se poate aprecia că Decizia Curții Constituționale nr. 702 din 31 octombrie 2019, inclusiv considerentele sale ilustrate de către instanța de trimitere, ar fi așezat textul legal obiect al interpretării solicitate în prezent într-o lumină juridică distinctă decât până atunci, cu dificultăți de decelare a sensului său. ... 100. Practica judiciară relevantă identificată, expusă în cadrul capitolului VII din prezenta decizie, nu conduce la concluzia că norma de drept substanțial indicată ar fi aplicată diferit de către instanțele de judecată în prezent, sub impulsul vreunor practici noi, de vreme ce hotărârile judecătorești comunicate de curțile de apel și punctele de vedere exprimate de colectivele de judecători ilustrează într-o pondere importantă o argumentație proprie de interpretare a dispozițiilor art. 170 alin. (1) și (3) din Legea nr. 263/2010, întemeiată pe elemente autonome față de considerentele Deciziei nr. 702 din 31 octombrie 2019 a Curții Constituționale, considerente care sunt menționate cel mai adesea doar cu rol de potențare. ... 101. În temeiul ansamblului elementelor enunțate, se apreciază că exigența noutății problemei de drept obiect al prezentei sesizări nu este întrunită în cauză. ... 102. Așadar, deși cerința de admisibilitate privind nestatuarea anterioară de către Înalta Curte de Casație și Justiție asupra chestiunii sesizate, care nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, este îndeplinită, în considerarea celor arătate anterior, sesizarea își păstrează caracterul inadmisibil dată fiind neîntrunirea condiției cumulative de admisibilitate referitoare la noutatea chestiunii de drept deduse spre soluționare, devenind pe cale de consecință inutilă examinarea în continuare a cerinței caracterului real, serios, dificil al problemei de drept. ... ...