Decizia CCR nr. 272/2015Paragraful 26

22. Curtea, prin Decizia nr. 57 din 26 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 244 din 11 aprilie 2012, a reţinut că, în concepţia Ordonanţei Guvernului nr. 15/2002, stabilirea tarifului de despăgubire este întemeiată pe dreptul Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România de a beneficia de repararea prejudiciului (uzarea şi degradarea drumurilor naţionale) cauzat de fapta ilicită săvârşită de utilizator (folosirea drumului naţional fără plata rovinietei). Se reţine, de asemenea, că prejudiciul este rezultatul direct al acţiunii de folosire a drumurilor naţionale fără plata rovinietei. Aşadar, obligarea la plata acestui tarif de despăgubire este o consecinţă a răspunderii pentru săvârşirea unei fapte ilicite, respectiv utilizarea reţelei de drumuri fără plata tarifului corespunzător, care a avut ca rezultat un prejudiciu cauzat Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România. Curtea observă că art. I pct. 2 din Legea nr. 144/2012 abrogă articolul menţionat, astfel încât nedeţinerea rovinietei valabile atrage sancţiunea contravenţională, dar de la data intrării în vigoare a legii nu mai atrage obligaţia plăţii tarifului de despăgubire.