Decizia ÎCCJ nr. 3/2024 (HP)Punctul III

III. Expunerea succintă a procesului 11. În Dosarul nr. 2.834/120/2022, Curtea de Apel Ploiești - Secția I civilă este învestită cu judecarea apelului declarat de reclamanții A, B și C, în contradictoriu cu intimații-pârâți Tribunalul Teleorman și Ministerul Justiției și intimatul-intervenient Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, într-o cauză privind drepturi salariale ale magistraților. ... 12. Obiectul cererii de chemare în judecată îl constituie recunoașterea stării de discriminare salarială în care se află reclamanții în raport cu alți angajați din cadrul aceleiași familii ocupaționale - „Justiție“, care beneficiază de sporuri în procent de 45% (nivelul maxim), uniformizarea modului de calcul al salariilor pentru desfășurarea activității în aceleași condiții de vechime în muncă și în funcție, conform Deciziei nr. 23 din 26 septembrie 2016, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 899 din 9 noiembrie 2016 (Decizia nr. 23 din 26 septembrie 2016), începând cu data de 1 ianuarie 2018, în ceea ce privește cuantumul sporurilor aplicate în baza Legii-cadru nr. 153/2017 și repararea prejudiciului produs până la încetarea stării de discriminare, prin obligarea pârâților la recalcularea și plata indemnizațiilor de încadrare, începând cu data de 1 iulie 2017 și în continuare, cu valorificarea nivelului maxim, a următoarelor elemente de salarizare: sporul pentru risc și suprasolicitare neuropsihică (25%), sporul pentru condiții vătămătoare sau periculoase (15%) și sporul pentru păstrarea confidențialității (5%), diferență actualizată cu indicele de inflație la data plății efective, la care se adaugă dobânda legală penalizatoare de la data scadenței lunare a fiecărei sume și până la data plății efective. ... 13. Prin Sentința civilă nr. 2.212 din 28 noiembrie 2022, Tribunalul Dâmbovița - Secția I civilă a respins excepțiile necompetenței materiale și inadmisibilității acțiunii, invocate de pârâtul Ministerul Justiției, a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a acestui pârât, a admis excepția prescripției dreptului material la acțiune invocată de pârâtul Tribunalul Teleorman pentru sumele solicitate pentru perioada anterioară datei de 12 septembrie 2019 și a respins în rest cererea, ca neîntemeiată. ... 14. În esență, în considerentele acestei hotărâri s-a reținut că prevederile legale relevante sunt cele ale art. 25, art. 38 și art. 5 din capitolul VIII anexa nr. V din Legea-cadru nr. 153/2017. ... 15. Din interpretarea coroborată a textelor de lege rezultă că reclamanților nu le este recunoscut necondiționat dreptul la acordarea cumulată a sporurilor în cuantumul lor maxim, acesta urmând a fi determinat prin aplicarea unei duble condiționări: încadrarea fiecărui spor în limitele maxime prevăzute în anexa nr. V din Legea-cadru nr. 153/2017 și, totodată, interdicția depășirii cumulate a pragului prevăzut de art. 25 alin. (1) din aceeași lege, de 30% din suma indemnizațiilor de încadrare aferentă ordonatorului de credite. ... 16. În speță, reclamanții au beneficiat de acordarea sporului pentru condiții de muncă grele, vătămătoare sau periculoase, a sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică și a sporului pentru păstrarea confidențialității. Cumulat, cele trei tipuri de sporuri respectă pragul prevăzut de art. 25 din Legea-cadru nr. 153/2017, iar individual fiecare spor se încadrează în limitele maxime prevăzute de art. 4 și 5 din capitolul VIII anexa nr. V din lege. ... 17. Totodată, tribunalul a reținut că nu pot fi primite argumentele reclamanților referitoare la cele statuate de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 794 din 15 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.029 din 21 decembrie 2016 (Decizia nr. 794 din 15 decembrie 2016), de vreme ce acestea vizează dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, cu modificările și completările ulterioare (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015), care reglementau un alt aspect al salarizării, și anume modul de stabilire a nivelului maxim al salariului de bază/indemnizației de încadrare din cadrul instituției sau autorității publice, și care vizau o perioadă anterioară intrării în vigoare efective a dispozițiilor art. 25 din Legea-cadru nr. 153/2017. ... 18. Astfel, în raport cu dispozițiile art. 38 alin. (2) lit. a) și alin. (6) și art. 44 alin. (1) pct. 20 din Legea-cadru nr. 153/2017, aplicarea efectivă a dispozițiilor art. 25 are loc pentru fiecare destinatar al legii la momentul epuizării efectelor dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015. Așadar, dispozițiile celor două acte normative nu se pot aplica concomitent. ... 19. Împotriva acestei sentințe au declarat apel reclamanții. ... 20. În motivarea apelului au susținut că nivelul sporurilor acordate este sub cel cuvenit potrivit legii. ... 21. Astfel, prin ordinul contestat și ordinele de salarizare ulterioare, judecătorilor le-a fost stabilit un nivel al sporurilor mai mic comparativ cu cel plătit grefierilor și personalului conex din instanțele judecătorești, deși într-un sistem ierarhizat, cum este cel aferent autorității judecătorești, în care nivelul drepturilor salariale este stabilit prin lege, nu pot subzista situații în care salariaților din cadrul aceleiași familii ocupaționale să le fie acordate sporuri în cuantum diferit doar pentru că se întâmplă să își desfășoare activitatea ca judecători sau personal auxiliar, în condițiile în care suma totală a sporurilor nu este prevăzută pentru fiecare salariat în parte sau categorie de personal, ci per total ordonator principal de credite, raportat la fondul de salarii. ... 22. Discriminarea rezultă și din faptul că există judecători care beneficiază de sporuri la nivel maxim, acordate prin hotărâri judecătorești, menționând, în acest sens, Sentința civilă nr. 2.011 din 23 iunie 2021, pronunțată de Tribunalul Dâmbovița - Secția I civilă. ... 23. Totodată, susțin că sintagma „de până la“, utilizată de legiuitor, are menirea de a crea cadrul legislativ pentru a se putea acorda sporurile în mod diferențiat, pe categorii de personal, dar nu într-un mod întâmplător, ci raportat la anumiți factori, în baza unor criterii legale, urmărindu-se astfel eliminarea posibilității creării diferențelor de tratament. ... 24. Spre exemplu, art. 6 din Regulamentul-cadru privind stabilirea locurilor de muncă, a categoriilor de personal, a mărimii concrete a sporului pentru condiții de muncă, precum și condițiile de acordare a acestuia pentru familia ocupațională de funcții bugetare „Justiție“ și Curtea Constituțională, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 118/2018 (Regulamentul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 118/2018), prevede singura modalitate de acordare a unui cuantum diferit al unui spor (cel pentru condiții de muncă grele, vătămătoare sau periculoase), și anume numai în funcție de numărul de factori de risc sub influența cărora personalul își desfășoară activitatea, dintre cei prevăzuți la art. 5 din același regulament. Așadar, orice altă diminuare a cuantumului unui spor, în afara criteriilor prevăzute de un act normativ, cu atât mai mult neacordarea totală prin plafonarea cuantumului total al sporurilor, este nelegală și se impune a fi corectată. ... 25. S-a susținut că discriminarea se regăsește și în împrejurarea că, pe raza unei curți de apel, persoane care ocupă aceleași funcții și îndeplinesc aceleași atribuții au salarii diferite de cele ale personalului din cadrul altor curți de apel, astfel cum rezultă din faptul că salariile sunt stabilite în cuantum diferit prin deciziile Curții de Apel Bacău, Curții de Apel București și Curții de Apel Târgu Mureș. De asemenea, pe raza curților de apel, persoane care ocupă aceleași funcții și îndeplinesc aceleași atribuții au salarii diferite de cele ale personalului din cadrul altor curți de apel. ... 26. La termenul de judecată din 11 octombrie 2023, Curtea de Apel Ploiești - Secția I civilă a pus în discuția părților aspectele legate de oportunitatea sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. ... 27. Prin încheierea de ședință pronunțată la aceeași dată, sesizarea a fost considerată admisibilă și, în temeiul dispozițiilor art. 520 alin. (2) din Codul de procedură civilă, s-a dispus suspendarea judecății. ... ...