Decizia CCR nr. 240/2015Paragraful 13

10. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii susţin, în esenţă, că prevederile criticate sunt neconstituţionale în raport cu dispoziţiile art. 15 alin. (2) din Constituţie, întrucât, interpretând per a contrario art. 20 alin. (1) din Legea nr. 17/2014, s-ar deduce că prevederile Legii nr. 17/2014 se aplică antecontractelor încheiate care nu au fost autentificate la notariat anterior intrării în vigoare a acestei legi, respectiv antecontractului încheiat între părţi sub imperiul noului Cod civil, care nu dispune forma autentică a antecontractului de vânzare-cumpărare, având în vedere prevederile art. 1279, art. 1669 şi art. 1179 din Codul civil. Arată că, astfel cum a statuat Curtea Constituţională, "principiul neretroactivităţii este valabil pentru orice lege, indiferent de domeniul de reglementare al acesteia", iar soluţionarea conflictului de legi în timp face necesară diferenţierea dreptului subiectiv, constituit sub imperiul legii anterioare, de cel născut potrivit legii posterioare, această din urmă lege nu poate, fără a avea un efect retroactiv, să aducă atingere modalităţii în care legea anterioară a constituit dreptul respectiv, modalitate guvernată de principiul tempus regit actum, sens în care menţionează că cererile de chemare în judecată au fost introduse anterior intrării în vigoare a Legii nr. 17/2014.