Decizia ÎCCJ nr. 81/2023 (HP)Punctul IV

IV. Motivele de admisibilitate reținute de titularul sesizării 17. Instanța de trimitere a constatat că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate a sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă. ... 18. Astfel, în ce privește autorul sesizării, Tribunalul Giurgiu se poate adresa Înaltei Curți de Casație și Justiție, având în vedere că tribunalul apare în enumerarea legală și judecă în ultimă instanță. Obiectul cauzei este contestație la executare, iar decizia ce se va pronunța va fi definitivă, potrivit dispozițiilor art. 718 alin. (1) din Codul de procedură civilă. ... 19. De lămurirea modului de interpretare/aplicare a dispozițiilor art. 242 alin. (3) din Codul de procedură fiscală depinde soluționarea pe fond a cauzei, textul este incident în cauză și se ridică problema aplicării dispozițiilor legale precitate, în condițiile în care acestea nu definesc noțiunea de „spațiu minim locuit de debitor și familia sa“, ci doar trimit, generic, la norme legale în vigoare. Totuși, așa cum au sesizat și contestatorii prin cererea de apel, nu există nicio normă legală care să reglementeze concret situația terenului aferent locuinței. ... 20. Problema de drept enunțată este nouă, deoarece din consultarea jurisprudenței s-a constatat că asupra acestei probleme Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat printr-o altă hotărâre. ... 21. Noutatea problemei de drept nu are legătură cu vechimea normei; textul legal pus în discuție este inserat în această formă încă de la adoptarea Codului de procedură fiscală, în anul 2015 și a existat o asemenea exceptare și în Codul de procedură fiscală anterior [art. 154 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările și completările ulterioare - Ordonanța Guvernului nr. 92/2003]. ... 22. În pofida vechimii normei, nu este constituită o jurisprudență cu privire la includerea sau nu a terenului în noțiunea de spațiu locuit și există riscul apariției unor interpretări diferite. ... 23. De altfel, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a apreciat și cu altă ocazie că este irelevantă vechimea normei. Astfel, în Decizia nr. 26 din 3 iunie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 755 din 17 septembrie 2019, pronunțată tot în procedura hotărârii prealabile, se arată că: „71. (...) relevantă în evaluarea cerinței noutății este dezvoltarea unei jurisprudențe în materie (...) 73. (...) caracterul de noutate se pierde pe măsură ce chestiunea de drept a primit o dezlegare din partea instanțelor și întrucât asemenea dezlegări nu există până la acest moment, cerința noutății este întrunită.“ ... 24. De asemenea, problema de drept nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, conform evidențelor Înaltei Curți de Casație și Justiție, consultate pe pagina de internet a instanței. ... ...