Decizia CCR nr. 217/2015Paragraful 35

28. Având în vedere cadrul legal anterior prezentat, Curtea urmează a analiza statutul şi rolul constituţional al judecătorilor şi procurorilor, pentru ca, în funcţie de acestea să stabilească dacă textul legal criticat este conform textelor constituţionale invocate de autorii excepţiei. În acest sens, Curtea reţine că art. 1 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, defineşte magistratura ca fiind activitatea judiciară desfăşurată de judecători în scopul înfăptuirii justiţiei şi de procurori în scopul apărării intereselor generale ale societăţii, a ordinii de drept, precum şi a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor. De aceea, judecătorii şi procurorii sunt obligaţi ca, prin întreaga lor activitate, să asigure supremaţia legii, să respecte drepturile şi libertăţile persoanelor, precum şi egalitatea lor în faţa legii şi să asigure un tratament juridic nediscriminatoriu tuturor participanţilor la procedurile judiciare, indiferent de calitatea acestora, precum şi să respecte Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor [art. 4 alin. (1) din Legea nr. 303/2004]. În scopul arătat, judecătorii sunt independenţi, se supun numai legii şi trebuie să fie imparţiali, orice persoană, organizaţie, autoritate sau instituţie fiind datoare să respecte independenţa judecătorilor [art. 2 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 303/2004]. Totodată, procurorii se bucură de stabilitate şi sunt independenţi, în condiţiile legii [art. 3 alin. (1) din Legea nr. 303/2004].