Decizia CCR nr. 217/2015Paragraful 43

36. Raportând concluziile desprinse la paragrafele anterioare la exigenţele statutului magistraţilor, Curtea reţine că legiuitorul, în exercitarea atribuţiilor sale constituţionale prevăzute la art. 61 alin. (1) din Constituţie, a reglementat interdicţiile şi incompatibilităţile criticate de autorii excepţiei, acestea fiind în concordanţă cu Legea fundamentală. În acest sens, Curtea constată că obiectivitatea şi imparţialitatea magistraţilor ar putea fi afectată în soluţionarea unor litigii al căror obiect are caracter patrimonial, în condiţiile în care aceştia au vreuna dintre calităţile de asociat sau de membru în organele de conducere, de administrare sau de control la societăţi civile, societăţi comerciale, bănci sau alte instituţii de credit, societăţi de asigurare ori financiare, companii naţionale, societăţi naţionale sau regii autonome. De asemenea, întrucât magistraţii, prin activitatea pe care o desfăşoară, sunt obligaţi să asigure supremaţia legii, să respecte drepturile şi libertăţile persoanelor, precum şi egalitatea lor în faţa legii şi să asigure un tratament juridic nediscriminatoriu tuturor participanţilor la procedurile judiciare, indiferent de calitatea acestora, să respecte Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor şi să participe la formarea profesională continuă, Curtea constată că toate aceste activităţi sunt incompatibile cu cele producătoare de profit, desfăşurate în cadrul societăţilor.