Decizia CCR nr. 222/2015Paragraful 6

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care arată că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată. Se arată evoluţia jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului în această materie, făcându-se, mai întâi, trimitere la Hotărârea pronunţată în Cauza Raskolnikov împotriva Rusiei, în care instanţa europeană nu a impus statelor membre asigurarea dreptului la vizită conjugală pentru persoanele aflate în executarea unei măsuri preventive privative de libertate, dar a apreciat interesul statelor semnatare în asigurarea acestui drept, iar apoi la hotărârile din 9 octombrie 2008 şi 9 iulie 2013, pronunţate în cauzele Moiseyev împotriva Rusiei şi Varnas împotriva Lituaniei, precum şi la Hotărârea din 27 martie 2008, pronunţată în Cauza Dixon împotriva Regatului Unit, prin care instanţa europeană a statuat că dreptul la viaţă intimă aparţine dreptului la viaţă privată şi se circumscrie art. 8 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi că restrângerea acestuia trebuie să fie justificată şi să se facă prin asigurarea unui just echilibru între interesele concurente.