Decizia ÎCCJ nr. 78/2023 (HP)Punctul VII

VII. Jurisprudența instanțelor naționale în materie 34. La solicitarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, instanțele naționale au comunicat hotărâri judecătorești și puncte de vedere ale judecătorilor asupra chestiunii de drept supuse dezlegării. ... 35. Înaintând hotărâri judecătorești, la nivelul Curții de Apel Alba Iulia, practica nu este unitară, în sensul că, dacă în calea de atac se invocă incidența în cauză a dispozițiilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, unele completuri admit calea de atac sub acest aspect (în acest sens fiind Decizia civilă nr. 477/2022 pronunțată în Dosarul nr. 2.943/107/2019), iar altele resping calea de atac, dar, în motivare, se menționează că aceste dispoziții trebuie să fie respectate de către ordonatorul de credite la momentul punerii în executare a hotărârii (Decizia civilă nr. 1.658/2022 pronunțată în Dosarul nr. 2.414/107/2020). ... 36. La nivelul Curții de Apel Bacău, Tribunalul Neamț - Secția I civilă și de contencios administrativ a identificat Sentința civilă nr. 689 din 19 iunie 2023, prin care s-a dispus obligarea pârâtului la emiterea unei adeverințe cu includerea în baza de calcul al drepturilor salariale stabilite prin hotărâre judecătorească definitivă, fără aplicarea plafonării reglementate de art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017. ... 37. Punctul de vedere teoretic exprimat de Curtea de Apel București, respectiv de către Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, Tribunalul Giurgiu, Tribunalul Ialomița, Tribunalul Ilfov și Tribunalul Teleorman este în sensul că indemnizația de încadrare brută lunară la care se referă art. 82 alin. (1) din Legea 303/2004, în care sunt incluse drepturile acordate prin hotărâri judecătorești definitive privind diferențele D.N.A. - D.I.I.C.O.T., nu este limitată la nivelul indemnizației lunare pentru anul 2022, potrivit dispozițiilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017. S-a arătat că, în raport cu prevederile art. 82 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017, ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției, în forma inițială publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 314 din 7 aprilie 2006, precum și cu jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept (deciziile nr. 23 din 29 iunie 2015 și 36 din 4 iunie 2018), dispozițiile art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 se interpretează în sensul că se aplică doar în cazul majorărilor salariale stabilite prin acte normative (legi, ordonanțe de urgență) și nu se aplică și în cazul majorărilor salariale recunoscute prin hotărâri judecătorești sau prin acte administrative ale ordonatorilor de credite. O interpretare contrară, în sensul includerii majorărilor salariale recunoscute prin hotărâri judecătorești și/sau acte administrative ale ordonatorului de credite în sfera noțiunii de „majorări reglementate“, cu consecința diminuării indemnizației de încadrare, astfel recunoscută prin hotărârile judecătorești, începând cu data la care aceasta devine egală sau mai mare cu maximul reglementat pentru anul 2022, contravine dispozițiilor art. 38 alin. (6^1) și (8) din Legea-cadru nr. 153/2017, care consacră principiul menținerii în plată a drepturilor câștigate fie ca urmare a aplicării în integralitate a noului act normativ care modifică formula de calcul al salariului/indemnizației de bază, fie ca urmare a promovării în funcție, grad sau treaptă profesională ori a avansării în gradație, potrivit legii. Prin urmare, intenția legiuitorului, astfel cum aceasta rezultă din expunerea de motive a Legii-cadru nr. 153/2017, precum și din ansamblul prevederilor cuprinse la art. 38 referitoare la aplicarea etapizată a legii, nu a fost nicidecum în sensul scăderii nivelului veniturilor salariale aflate în plată la data apariției Legii-cadru nr. 153/2017. Or, o interpretare contrară, în sensul includerii majorărilor salariale recunoscute prin hotărâri judecătorești în sfera noțiunii de „majorări reglementate“, cu consecința diminuării indemnizației de încadrare, astfel recunoscută prin hotărâri judecătorești sau prin acte administrative ale ordonatorilor de credite, începând cu data la care aceasta devine egală sau mai mare cu maximul reglementat pentru anul 2022, contravine statuărilor Înaltei Curți de Casație și Justiție cuprinse în Decizia nr. 7/2019 - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii. În opinia exprimată, raportat la prevederile art. 82 din Legea nr. 303/2004, la stabilirea cuantumului pensiei s-a considerat că ar trebui să se țină cont de nivelul indemnizației lunare brute, pusă în plată și obținută de judecătorul care a formulat cererea. ... 38. La nivelul completurilor specializate în materia litigiilor de muncă și asigurări sociale din cadrul Curții de Apel Cluj, practica judiciară este neunitară în ce privește problema includerii drepturilor acordate prin hotărâri judecătorești definitive privind recalcularea drepturilor salariale prin utilizarea coeficienților de multiplicare prevăzuți la lit. A nr. crt. 6-13 din anexa nr. 1 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006 pentru procurorii D.N.A. și D.I.I.C.O.T., în sensul că unele completuri acordă aceste drepturi în calculul pensiei, în timp ce altele resping aceste tipuri de acțiuni. În ce privește aplicarea dispozițiilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, completurile care au statuat în sensul admiterii acțiunilor de acest fel au dat dezlegări în sensul aplicabilității acestor prevederi legale relative la plafonare, așa cum rezultă din Sentința civilă nr. 935 din 10 iunie 2022 pronunțată de Tribunalul Maramureș în Dosarul nr. 707/100/2022 (menținută prin Decizia civilă nr. 2.437/A din 5 decembrie 2022 a Curții de Apel Cluj), respectiv din Sentința civilă nr. 1.129 din 8 iulie 2022, pronunțată de Tribunalul Maramureș în Dosarul nr. 729/100/2022 (menținută prin Decizia civilă nr. 107/A din 18 ianuarie 2023 a Curții de Apel Cluj) sau din Sentința civilă nr. 1.064 din 1 iulie 2022 a Tribunalului Maramureș, pronunțată în Dosarul nr. 747/100/2022 (menținută prin Decizia civilă nr. 230/A din 7 februarie 2023 a Curții de Apel Cluj). De altfel, la nivelul Curții de Apel Cluj, problema aplicabilității acestei plafonări inclusiv în ce privește diferențele de drepturi salariale recunoscute pe cale judiciară este unitară, în sensul aplicării dispozițiilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, fiind identificate Sentința civilă nr. 304/F din 9 iunie 2021 a Tribunalului Bistrița-Năsăud, pronunțată în Dosarul nr. 1.984/102/2020, definitivă prin Decizia civilă nr. 391/A/2022 a Curții de Apel Cluj, și Sentința civilă nr. 486/F din 31 martie 2022 pronunțată de Tribunalul Bistrița-Năsăud în Dosarul nr. 1.472/112/2021, definitivă prin respingerea apelului, prin Decizia civilă nr. 1.778 din 11 octombrie 2022 a Curții de Apel Cluj. Sensul dezlegărilor a fost, în ambele hotărâri, acela conform căruia obligarea la plata diferențelor de drepturi salariale se face „cu aplicarea plafonării prevăzute de art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, reținând că această plafonare aplicându-se nu doar în situația în care indemnizația de încadrare a devenit mai mare decât cea prevăzută de lege pentru anul 2022 ca urmare a majorărilor salariale reglementate de Legea-cadru nr. 153/2017, ci și în situația în care această indemnizație de încadrare era deja mai mare la 1 ianuarie 2018“.; „de asemenea, stabilirea la nivelul menționat a drepturilor salariale ale intimaților reclamanți nu trebuie, însă, să depășească limitele prevăzute de Legea-cadru nr. 153/2017, întrucât prin dispozițiile art. 38 alin. (6) din lege s-a prevăzut că orice creștere a salariilor intervenite ulterior datei de 1 ianuarie 2018 nu trebuie să depășească nivelul stabilit în anexele legii pentru anul 2022, context în care plafonul maxim instituit prin lege nu poate fi depășit, fiind aplicabil și în cazul reclamantelor“. În același sens s-au dat dezlegări de către Tribunalul Sălaj, prin Sentința civilă nr. 130 din 20 februarie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 1.106/84/2019, definitivă prin Decizia civilă nr. 906 din 16 iulie 2020 a Curții de Apel Cluj, prin Sentința civilă nr. 132 din 20 februarie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 1.225/84/2019, definitivă prin Decizia civilă nr. 1.003 din 7 septembrie 2020 a Curții de Apel Cluj, respectiv prin Sentința civilă nr. 421 din 17 mai 2021, pronunțată în Dosarul nr. 1.144/84/2020, definitivă prin Decizia civilă nr. 1.371 din 18 octombrie 2021 a Curții de Apel Cluj. Tribunalul Maramureș - Secția I civilă a identificat dosarele nr. 729/100/2022, nr. 1.623/100/2022 și nr. 747/100/2022, soluționate prin Sentința civilă nr. 1.129 din 8 iulie 2022, Sentința civilă nr. 1.589 din 11 noiembrie 2022, respectiv Sentința civilă nr. 1.064 din 1 iulie 2022, în care s-a reținut că drepturile sunt plafonate la nivelul indemnizației lunare pentru anul 2022, potrivit dispozițiilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017. ... 39. Curtea de Apel Craiova a apreciat că problema de drept ce face obiectul sesizării prezintă un potențial de interpretare neunitară, întrucât, pe de o parte, prin înlăturarea de la aplicare a dispozițiilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 în ceea ce privește acordarea diferențelor salariale raportate la un V.R.S. de 605 nu mai prezintă relevanță indemnizațiile lunare pentru anul 2022, astfel cum sunt stabilite în Anexa V a Legii-cadru nr. 153/2017, dar, pe de altă parte, prin egalizarea fără diferențieri la nivelul drepturilor salariale de care beneficiază procurorii D.N.A. - D.I.I.C.O.T. este înlăturată în mod nepermis și regula privind stabilirea indemnizației de încadrare în raport cu nivelul instanțelor sau parchetelor sau, după caz, cu gradul profesional obținut. ... 40. Decizia civilă nr. 62/CM din 8 februarie 2022 a Curții de Apel Constanța - Secția I civilă nu a avut în vedere plafonarea prevăzută de art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017. ... 41. Înaintându-se practică judiciară, la nivelul Secției contencios administrativ și Secției I civile din cadrul Curții de Apel Galați, opinia exprimată este în sensul că, la calculul indemnizației pentru calculul pensiei de serviciu, se va ține seama și de hotărârile judecătorești prin care s-au recunoscut acordarea coeficienților de multiplicare prevăzuți la lit. A nr. crt. 6-13 din anexa nr. 1 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006 pentru procurorii D.N.A. și D.I.I.C.O.T., făcându-se trimitere la Decizia nr. 990 din 10 mai 2023 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești în Dosarul nr. 3.080/114/2018 prin care instanța a reținut că dispozitivul Deciziei civile nr. 1.746 din 4 noiembrie 2020 este clar în privința întinderii drepturilor acordate reclamanților, nefăcându-se vreo mențiune cu privire la plafonarea acestora începând cu 1 ianuarie 2018, în baza art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 și necondiționându-se acordarea drepturilor de atingerea acestui plafon. La nivelul Secției pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale a Curții de Apel Galați, practica judiciară cu privire la interpretarea art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 este în sensul că sintagma „baza de calcul reprezentată de indemnizația de încadrare brută lunară sau de salariul de bază brut lunar, după caz, și sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării“ include și diferențele de drepturi salariale recunoscute prin hotărâri judecătorești (valoare de referință sectorială sau coeficient). În același timp se apreciază că trebuie aplicate prevederile art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, potrivit cărora, în situația în care, începând cu 1 ianuarie 2018, salariile de bază, soldele de funcție/salariile de funcție, indemnizațiile de încadrare sunt mai mari decât cele stabilite potrivit prezentei legi pentru anul 2022 sau devin ulterior mai mari ca urmare a majorărilor salariale reglementate, se acordă cele stabilite pentru anul 2022. Prin urmare, dacă, recalculând salariile conform sentințelor judecătorești, se constată că se atinge nivelul din grilă, se va avea în vedere salariul din grilă, astfel încât unele hotărâri judecătorești nu vor produce efecte asupra venitului din luna respectivă. ... 42. Atașându-se practică, la nivelul Curții de Apel Iași, opinia exprimată de judecătorii secției de conflicte de muncă și asigurări sociale este în sensul că determinarea „indemnizației de încadrare brută lunară avută“ ca urmare a valorificării drepturilor acordate prin hotărâri judecătorești definitive privind recalcularea drepturilor salariale prin utilizarea coeficienților de multiplicare prevăzuți la lit. A nr. crt. 6-13 din anexa nr. 1 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006 pentru procurorii D.N.A. și D.I.I.C.O.T. presupune o reconfigurare retroactivă a indemnizației brute de încadrare, reconfigurare, la rândul său, supusă dispozițiilor legale ce au guvernat salarizarea, de-a lungul timpului, în cadrul familiei ocupaționale „Justiție“. Simpla includere a coeficienților de multiplicare prevăzuți la nr. crt. 6-13 de la lit. A din anexa nr. 1 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006 la nivelul indemnizației avute nu este suficientă din punct de vedere legal pentru determinarea bazei de calcul, în sarcina angajatorului fiind obligația de reconfigurare a indemnizației brute de încadrare cu respectarea cadrului imperativ legal. Opinia exprimată de Tribunalul Iași - Secția I civilă a fost în sensul că prevederile art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 nu pot constitui un temei suficient pentru a fi ignorată opozabilitatea hotărârilor judecătorești, întrucât aceste norme legale nu pot fi desprinse de contextul în care au fost adoptate de celelalte prevederi ale art. 38 și de interpretarea dată de Curtea Constituțională. În acest sens, Curtea Constituțională constată că art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017 cuprinde dispoziții prin care se determină în mod specific condițiile de aplicare în timp a legii. Stabilirea, prin prevederile art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, a unei limite a cuantumului salariului de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție, indemnizațiilor de încadrare care sunt mai mari decât cele stabilite, potrivit acestei legi, la nivelul prevăzut de lege pentru anul 2022, are un caracter tehnic, fără a dispune cu privire la reducerea salariilor de bază ale personalului plătit din fonduri publice. Integrate regulilor privind aplicarea etapizată a legii, prevederile legale criticate vizează reglarea în timp a disfuncționalităților existente în domeniu salarizării personalului plătit din fonduri publice, prin limitarea creșterilor salariale la un nivel stabilit prin lege. O asemenea soluție legislativă este circumscrisă scopului urmărit de legiuitor, astfel cum acesta este enunțat în expunerea de motive la Legea-cadru nr. 153/2017, și anume acela de „eliminare a disfuncționalităților salariale existente în sistemul public de salarizare“, și vizează, în ansamblu, toate categoriile de personal plătit din fonduri publice (Decizia Curții Constituționale nr. 700/2019). Prin urmare, plafonarea prevăzută de art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 are în vedere exclusiv majorările salariale reglementate sau acordate în temeiul legii, deci prin acte administrative ale ordonatorului principal de credite, iar nu drepturile salariale recunoscute sau stabilite prin hotărâri judecătorești definitive, ceea ce, de altfel, contravine și art. 6 din C.E.D.O. În cazul în care s-ar pleca de la ipoteza contrară, ar însemna ca o hotărâre judecătorească să rămână fără efect, deci debitorul să aibă posibilitatea de a nu executa o hotărâre judecătorească definitivă. În plus, legea unică de salarizare nu prevede situația în care salarizarea a fost stabilită prin hotărâre judecătorească. În condițiile în care Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Decizia nr. 23 din 29 iulie 2015, a stabilit că aceste creșteri salariale se încadrează în sintagma de „indemnizație avută“, este evidentă interpretarea că și alte drepturi salariale câștigate prin hotărâri judecătorești se încadrează în această sintagmă. Opinia unanimă a judecătorilor care soluționează cauze în materia conflictelor de muncă și asigurări sociale din cadrul Tribunalului Vaslui este în sensul că nu se poate realiza depășirea plafonului prevăzut de art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 prin eliberarea unei adeverințe, aceasta putând fi, eventual, o consecință a recalculării indemnizației de încadrare, respectiv prin punerea în executare a sentințelor invocate mai sus. ... 43. Punctul de vedere exprimat în cadrul Secției I civile din cadrul Curții de Apel Oradea este în sensul că sintagma „indemnizația de încadrare brută lunară avută“ la care se referă art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, în care sunt incluse drepturile acordate prin hotărâri judecătorești definitive privind recalcularea drepturilor salariale prin utilizarea coeficienților de multiplicare prevăzuți la lit. A nr. crt. 6-13 din anexa nr. 1 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006 pentru procurorii D.N.A. și D.I.I.C.O.T., este limitată la nivelul indemnizației lunare pentru anul 2022, potrivit dispozițiilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, în același sens fiind și practica judiciară în cadrul Secției I civile a Tribunalului Satu Mare. La nivelul Secției I civile a Tribunalului Bihor nu este practică unitară, hotărârile înaintate evidențiind ambele orientări jurisprudențiale. ... 44. Practica identificată la nivelul Curții de Apel Pitești a fost în sensul că „indemnizația de încadrare brută lunară avută“ este limitată la nivelul indemnizației lunare pentru anul 2022, potrivit dispozițiilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017. ... 45. La nivelul Curții de Apel Ploiești, opinia Tribunalului Buzău - Secția I civilă este în sensul că indemnizația de încadrare brută lunară este limitată la nivelul indemnizației lunare prevăzut de Legea-cadru nr. 153/2017 pentru anul 2022, respectiv plafonată, astfel cum prevăd dispozițiile art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017. ... 46. La nivelul Curții de Apel Suceava, prin Sentința civilă nr. 405 din 13 aprilie 2022 pronunțată de Tribunalul Botoșani, nedefinitivă, s-a stabilit că indemnizațiile de încadrare ale reclamantelor obținute în urma recalculării nu pot depăși cele stabilite potrivit acestei legi pentru anul 2022. ... 47. Curtea de Apel Târgu Mureș - Secția I civilă, prin Decizia civilă nr. 603/A din 13 octombrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 2.389/102/2019, a reținut că orice majorare a salarizării intervenită după 1 ianuarie 2018 nu poate duce la o depășire a nivelului de salarizare prevăzut pentru anul 2022. ... 48. Curțile de apel Brașov și Timișoara nu au identificat hotărâri în care să fie incidentă problema de drept invocată și nu au formulat un punct de vedere teoretic cu privire la aceasta. ... ...