Decizia CCR nr. 54/2015Paragraful 6

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, ca neîntemeiată. Se arată că persoanele care săvârşesc infracţiuni în formă continuată se află într-o situaţie juridică diferită de cea a persoanelor care comit infracţiuni concurente, motiv pentru care textele criticate nu contravin prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituţie. Se susţine că diferenţele existente între cele două forme infracţionale vizează inclusiv obiectul acţiunilor şi că acestea configurează situaţii juridice cu elemente particulare de identitate. Se mai arată că sancţionarea concursului de infracţiuni şi a infracţiunii continuate, conform dispoziţiilor art. 36 alin. (1) şi art. 39 din Codul penal, nu contravine politicii penale a statului şi că, de asemenea, calculul aritmetic la care se face trimitere în motivarea excepţiei nu este o problemă de constituţionalitate. În acest sens, este subliniat faptul că, potrivit normelor penale anterior arătate, în cazul infracţiunii continuate sporul de pedeapsă este facultativ, în timp ce, în cazul concursului de infracţiuni, sporul este obligatoriu.