Decizia CCR nr. 761/2014Paragraful 48

38. Curtea reţine că primarul, consiliul local şi consiliul judeţean, fiind reglementate prin art. 121-122 din Constituţie, sunt instituţii fundamentale ale statului în sensul art. 115 alin. (6) din Constituţie (a se vedea, cu privire la sintagma instituţii fundamentale ale statului şi la calificarea ca atare a autorităţilor administraţiei publice locale, Decizia nr. 104 din 20 ianuarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 73 din 6 februarie 2009, Decizia nr. 1.257 din 7 octombrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 758 din 6 noiembrie 2009, sau Decizia nr. 55 din 5 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 136 din 25 februarie 2014), însă actul normativ analizat nu priveşte regimul constituţional al acestora. În acest sens, Curtea reţine că regimul constituţional al instituţiilor fundamentale ale statului vizează "toate componentele care definesc regimul juridic al acestora - structura organizatorică, funcţionarea, competenţele, resursele materiale şi financiare, numărul şi statutul personalului, salarizarea, categoria de acte juridice pe care le adoptă etc." (a se vedea Decizia nr. 1.257 din 7 octombrie 2009, Decizia nr. 1.105 din 21 septembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 684 din 8 octombrie 2010, Decizia nr. 230 din 9 mai 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 347 din 12 iunie 2013, sau Decizia nr. 366 din 25 iunie 2014). Or, ordonanţa de urgenţă nu reglementează regimul acestor instituţii, ci dispune măsuri cu privire la posibilitatea ca primarii şi preşedinţii consiliilor judeţene, consilierii locali şi consilierii judeţeni, precum şi candidaţii care au fost declaraţi supleanţi să îşi exprime în scris şi o singură dată opţiunea cu privire la partidul politic, organizaţia minorităţii naţionale din care doresc să facă parte sau să devină independenţi, fără ca aleşii locali respectivi să îşi piardă calitatea dobândită în urma alegerilor, iar configuraţia politică a acestor instituţii nu poate fi privită ca un element component al regimului constituţional al acestora. Aşadar, Curtea nu poate reţine încălcarea art. 115 alin. (6) din Constituţie.