Decizia CCR nr. 672/2014Paragraful 10

CCR · decizie de neconstituționalitate · 13.11.2014 · dosar 6.459/2/2013
Paragraful 10
6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată că singurul instrument legal pus la dispoziţia justiţiabilului pentru ca acesta să poată sesiza şi să ceară sancţionarea disciplinară a unui magistrat din România, fără a-i aduce atingere independenţei consacrate de art. 124 din Constituţie şi art. 2 alin. (3) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, îl constituie sesizarea întemeiată pe prevederile Legii nr. 317/2004 adresată Inspecţiei Judiciare de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii. Fiind o procedură specială disciplinară ce îşi propune să constate şi să sancţioneze magistraţii care comit abateri, aceasta trebuie privită prin analogie cu o altă procedură specială derogatorie, spre exemplu, procedura prevăzută de art. 278^1 din Codul de procedură penală din 1968. Astfel, cele două proceduri sunt similare. Se depune mai întâi o plângere sau sesizare, se analizează de către o persoană abilitată să cerceteze motivele care stau la baza plângerii, se dă o soluţie care trebuie obligatoriu comunicată petentului, se face plângere la persoana abilitată ierarhic superior celei care a cercetat şi, ulterior, aceasta este supusă controlului judiciar al instanţei competente. Este de neconceput ca o procedură disciplinară să fie analizată atât de inspectorul judiciar, cât şi de inspectorul-şef, fără ca mai întâi să-i fie comunicată persoanei care a formulat sesizarea şi să i se dea posibilitatea de a o critica motivat, cu probe. Dacă o astfel de procedură este admisibilă, se încalcă o serie de principii statuate atât în legislaţia română, cât şi în practica Curţii Europene a Drepturilor Omului, respectiv principiul contradictorialităţii, precum şi dreptul la apărare al cetăţenilor. Dacă se acceptă, prin absurd, că fără comunicarea rezoluţiei inspectorului judiciar şi fără contradictorialitate un inspector şi apoi inspectorul-şef dau aceeaşi rezoluţie, ar deveni inutilă şi fără finalitate inclusiv instituţia în ansamblu, în speţa de faţă, sesizarea abaterilor disciplinare ale magistraţilor.
Sursa oficială ↗