Decizia ÎCCJ nr. 52/2023 (HP)Punctul V

V. Punctele de vedere ale părților cu privire la dezlegarea chestiunii de drept 25. Recurenții au susținut că ar fi încălcate atât dreptul de acces la justiție, cât și dreptul la un proces echitabil dacă ar fi impusă o altă procedură de contestare a compunerii completului de judecată (pe calea contenciosului administrativ) decât cea reglementată de Codul de procedură civilă. De altfel, ar fi excesiv ca fiecare schimbare a completului de judecată să fie contestată printr-o acțiune distinctă pe calea contenciosului administrativ. Prin urmare, modificarea repetată a compunerii completului de judecată poate fi criticată exclusiv prin intermediul căii extraordinare de atac a recursului în procedura de drept comun. ... 26. Intimata a susținut că prin cererea de recurs nu se critică legalitatea măsurii de înlocuire dispuse prin hotărârea colegiului de conducere, ci se invocă încălcarea principiului continuității ca urmare a schimbării compunerii completului de judecată, ipoteză care se subsumează art. 488 alin. (1) pct. 2 teza finală din Codul de procedură civilă. Or, schimbarea compunerii completului de judecată poate fi determinată de incidente procedurale precum recuzarea, abținerea și concediile magistraților (inclusiv concediul medical). Principiul continuității implică unica condiție ca hotărârea să fie pronunțată de judecătorii care au participat la dezbaterile în fond, această condiție fiind respectată în cauză. În final a apreciat că neregularitatea privind schimbarea componenței completului de judecată dispusă printr-o hotărâre a colegiului de conducere poate fi analizată în concret/efectiv de instanța de recurs în cadrul motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 2 teza finală din Codul de procedură civilă, prin raportare la dispozițiile art. 19 și art. 214 alin. (1) și (2) din același cod, chiar dacă nu a fost pronunțată o hotărâre în materia contenciosului administrativ. ... ...