Decizia CCR nr. 570/2014Paragraful 12

8. Autorii excepţiei de neconstituţionalitate mai arată că dreptul de acces la justiţie permite depunerea oricărei cereri a cărei rezolvare este de competenţa instanţelor judecătoreşti, iar caracterul legitim sau nelegitim al cererilor va fi apreciat în urma judecării lor şi va fi constatat prin hotărâre judecătorească. Prevederile art. 33-35 din Legea nr. 165/2013 aduc atingere dreptului de acces la justiţie, drept a cărui exercitare nu este posibilă în interiorul termenelor stabilite de textele de lege criticate. Or, restrângerea exerciţiului acestui drept poate avea loc doar în condiţiile reglementate de art. 53 din Constituţie. Aşa fiind, efectivitatea dreptului de acces la justiţie şi termenul rezonabil de soluţionare a cererilor formulate în condiţiile Legii nr. 10/2001 sunt încălcate de prevederile art. 33-35 din Legea nr. 165/2013, în condiţiile în care accesul la justiţie este permis abia după 6 luni de la expirarea termenelor de 12, 24 sau 36 de luni, ce încep să curgă de la 1 ianuarie 2014. Ca atare, noua lege interzice accesul la justiţie pentru o perioadă lungă de timp, creând privilegii şi discriminări atât între persoanele care au formulat cereri în temeiul Legii nr. 10/2001, precum şi între entităţile învestite cu soluţionarea notificării. Invocă jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, respectiv Hotărârea din 14 februarie 2008, pronunţată în Cauza Butan şi Dragomir împotriva României.