Decizia ÎCCJ nr. 6/2023 (RIL)Punctul III

III. Orientările jurisprudențiale divergente 15. Autorul sesizării a arătat că, în urma analizării practicii judiciare existente la nivel național, a rezultat că problema de drept a fost soluționată diferit de către instanțele judecătorești. ... 16. Astfel, într-o primă orientare jurisprudențială, se consideră că dispozițiile art. 651 alin. (1) din Codul de procedură civilă se completează cu prevederile art. 109 din Codul de procedură civilă, care reglementează un caz de competență teritorială alternativă, astfel încât, în ipotezele prevăzute de acest din urmă text de lege, instanță de executare poate fi și judecătoria de la locul unde se află dezmembrământul fără personalitate juridică al persoanei juridice de drept privat. ... 17. În argumentarea acestei soluții s-a reținut că, pentru determinarea instanței competente teritorial, nu prezintă relevanță aspecte referitoare la situația particulară a persoanei juridice executate silit, respectiv dacă aceasta are personalitate juridică, patrimoniu propriu sau capacitate de folosință, întrucât asemenea aspecte excedează dispozițiilor art. 651 alin. (1) din Codul de procedură civilă, care nu fac o atare distincție, ci se raportează numai la sediul debitorului, în sensul de persoană executată silit. S-a reținut că existența personalității juridice nu este o condiție care trebuie îndeplinită de o persoană pentru ca aceasta să fie parte în proces, câtă vreme, potrivit art. 56 alin. (2) din Codul de procedură civilă, o entitate fără personalitate juridică poate sta în judecată dacă este constituită potrivit legii. ... 18. În sensul acestei orientări jurisprudențiale s-au atașat hotărâri definitive pronunțate la nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția I civilă (conflicte negative de competență), Tribunalului Vrancea - Secția I civilă, Judecătoriei Slatina - Secția civilă și Tribunalului Satu Mare - Secția I civilă. ... 19. Potrivit celei de-a doua orientări jurisprudențiale, se apreciază că, potrivit prevederilor art. 651 alin. (1) din Codul de procedură civilă, competența teritorială a instanței de executare se stabilește în raport cu sediul principal al debitorului, dispozițiile art. 109 din Codul de procedură civilă nefiind aplicabile, chiar și atunci când titlul executoriu conține dispoziții care se execută la sediul dezmembrământului persoanei juridice de drept privat sau privesc obligații ce izvorăsc din acte încheiate prin reprezentantul dezmembrământului ori din fapte săvârșite de acesta. ... 20. Astfel, s-a susținut că dispozițiile art. 109 din Codul de procedură civilă aparțin dreptului comun în materia stabilirii competenței teritoriale, în timp ce dispozițiile art. 651 din Codul de procedură civilă stabilesc o competență teritorială exclusivă. Pentru a putea reține un presupus caracter alternativ al competenței teritoriale a instanței de executare ar trebui ca acest aspect să fie prevăzut expres în chiar dispozițiile art. 651 din Codul de procedură civilă, el neputând rezulta din interpretarea normei de drept comun. ... 21. În sensul acestei orientări jurisprudențiale s-au pronunțat Tribunalul Vrancea - Secția I civilă, Judecătoria Buzău, Judecătoria Suceava, Judecătoria Iași - Secția civilă, Judecătoria Sectorului 1 București - Secția civilă, Judecătoria Constanța - Secția civilă, așa cum rezultă din hotărârile judecătorești definitive atașate la memoriul de recurs în interesul legii. ... 22. La solicitarea Completului pentru soluționarea recursului în interesul legii, Secția a II-a civilă a Înaltei Curți de Casație și Justiție a comunicat, prin Adresa nr. 246/19.04.2023, că, în urma analizării jurisprudenței acestei secții, nu s-au identificat decizii care ar putea prezenta interes în ceea ce privește problema de drept în discuție. ... ...