Decizia CCR nr. 461/2014Paragraful 5

3. În motivarea obiecţiei de neconstituţionalitate autorul susţine că dispoziţiile legii criticate sunt contrare art. 147 alin. (4) din Constituţie, întrucât soluţia legislativă referitoare la obligaţia de a stoca datele cu caracter personal pentru o perioadă de 6 luni de la data reţinerii acestora este afectată de un viciu de constituţionalitate din perspectiva considerentelor reţinute în Decizia Curţii Constituţionale nr. 1.258/2009. Se arată, în esenţă, că referitor la termenul de stocare a datelor cu caracter personal, Curtea Constituţională a arătat, în considerentele deciziei sale, că obligaţia de reţinere a datelor, pe o perioadă de 6 luni, reglementată de Legea nr. 298/2008, cu titlu de excepţie sau derogare de la principiul protejării datelor cu caracter personal şi al confidenţialităţii lor, prin natura, întinderea şi domeniul ei de aplicare, goleşte de conţinut acest principiu, fiind de natură să afecteze, chiar şi pe cale indirectă, exerciţiul drepturilor sau al libertăţilor fundamentale, în speţă al dreptului la viaţă intimă, privată şi de familie, al dreptului la secretul corespondenţei şi al libertăţii de exprimare, într-o manieră ce nu corespunde cerinţelor stabilite de art. 53 din Constituţia României. În consecinţă, autorul sesizării apreciază că Parlamentul are obligaţia de a respecta cele stabilite de Curtea Constituţională în considerentele şi dispozitivul deciziei pronunţate în materie.