Decizia CCR nr. 278/2014Paragraful 9

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că prevederile legale menţionate sunt neconstituţionale, deoarece condiţionează accesul la o instanţă de judecată de posibilitatea deplasării reclamantului - de cele mai multe ori costisitoare faţă de obiectul litigiului - la instanţa nominalizată de textul contestat. Posibilitatea formulării, înaintării şi susţinerii unei plângeri contravenţionale este condiţionată astfel de existenţa unor mijloace financiare care, în măsura în care nu sunt accesibile, încalcă reclamantului liberul acces la justiţie. Totodată, face trimitere la art. 111 din noul Cod de procedură civilă referitor la cererile îndreptate împotriva persoanelor juridice de drept public, care oferă persoanei interesate opţiunea de a sesiza instanţa de domiciliu/sediu. Mai mult decât atât, o reglementare contrară celei criticate în prezenta cauză, dar care are legătură cu regimul juridic al contravenţiilor, este cea cuprinsă în art. III din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, potrivit căruia, prin derogare de la dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001, plângerea referitoare la contravenţia de a circula fără a deţine rovinietă valabilă se introduce la judecătoria în a cărei circumscripţie domiciliază ori îşi are sediul contravenientul.