Decizia ÎCCJ nr. 4/2023 (HP)Punctul VI

VI. Punctul de vedere al completului de judecată care a formulat sesizarea cu privire la dezlegarea chestiunii de drept 25. Completul de judecată al instanței de sesizare a arătat că reclamantul a fost înfiat la 5 martie 1959, cu toate efectele unei filiații firești, iar în anul 1954 a intrat în vigoare Codul familiei, conform căruia existau două modalități de înfiere: înfierea cu efecte restrânse, în cadrul căruia copilul păstra legăturile de filiație și de rudenie cu familia biologică, și înfierea cu toate efectele unei filiații firești, prin care copilul pierdea legăturile de filiație și de rudenie cu familia biologică și dobândea legătura de filiație cu adoptatorii și rudele acestora. ... 26. Or, art. 5 alin. (4) -(8) din Decretul-lege nr. 118/1990 reglementează doar situația copilului celor care au suferit una dintre formele de opresiune în considerarea cărora se acordă drepturile reglementate de acesta, nefiind prevăzute aceleași drepturi pentru situația copilului înfiat ulterior. ... 27. O primă interpretare ar fi aceea că, în aceste condiții, noțiunea de „copil“ ar trebui să aibă înțelesul celei reglementate juridic, respectiv acea persoană care are legătură juridică de filiație cu părintele, nu legătură biologică, aceasta fiind exclusă în cazul înfierii cu toate efectele unei filiații firești, în cazul căreia legătura biologică de filiație era înlăturată prin voința legiuitorului și substituită cu cea juridică. ... 28. Ca și în cazul instituției moștenirii, atunci când trebuie reglementată situația unor drepturi, prevalează legătura juridică în raport cu legătura biologică de filiație. În aceste condiții, cum nici în cazul dreptului la moștenire legiuitorul nu a recunoscut drepturi copilului biologic în situația înfierii acestuia cu toate efectele unei filiații firești după părinții naturali, nici în situația drepturilor reglementate de Decretul-lege nr. 118/1990 nu ar fi permis să se acorde drepturi acestui copil după părintele biologic, el putând pretinde atari drepturi doar, eventual, după părintele care l-a înfiat, cu acesta având o legătură juridică de filiație. A raționa în sens contrar echivalează cu faptul că, prin analogie, ar trebui să i se recunoască reclamantului dreptul la moștenire și după părintele natural în considerarea căruia a pretins drepturile în litigiu, și după părintele adoptator, ceea ce nu ar fi acceptat din perspectiva juridică. ... 29. O a doua interpretare ar fi cea teleologică. Astfel, dacă se efectuează o raportare la art. 5 alin. (4) -(7) din Decretul-lege nr. 118/1990, este posibilă și interpretarea că legiuitorul a intenționat să acorde drepturile prevăzute de acest act normativ, respectiv indemnizația la care se referă textul legal, copilului celui decedat în considerarea privațiunilor la care a fost supus implicit acest copil, datorită împrejurării că nu a mai beneficiat de aportul părintelui său persecutat la creșterea și îngrijirea sa, cu consecința că o asemenea interpretare trimite la situația privării în atare manieră a copilului biologic și la acea perioadă, neconstituind un impediment la acordarea drepturilor stabilite de decretul-lege realitatea că acesta a fost înfiat ulterior. ... 30. Date fiind considerentele care se pot extrage din legislația în vigoare și practica judiciară contradictorie a instanțelor naționale, fiind evidentă controversa în soluționarea acestei chestiuni de drept, Tribunalul Arad - Secția a III-a de contencios administrativ și fiscal, litigii de muncă și asigurări sociale a apreciat că se impune ca Înalta Curte de Casație și Justiție să dea o rezolvare de principiu. ... ...