Decizia ÎCCJ nr. 4/2023 (HP)Punctul XI

XI. Înalta Curte de Casație și Justiție Asupra admisibilității sesizării 45. Pornind de la conținutul dispozițiilor art. 519 din Codul de procedură civilă, declanșarea procedurii de unificare jurisprudențială pe calea hotărârii prealabile este subsumată întrunirii cumulative a următoarelor condiții de admisibilitate: – existența unei cauze aflate în curs de judecată; ... – cauza să fie soluționată în ultimă instanță; ... – cauza care face obiectul judecății să se afle în competența legală a Înaltei Curți de Casație și Justiție, a curții de apel sau tribunalului învestit să soluționeze cauza; ... – ivirea unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei în curs de judecată; ... – chestiunea de drept identificată să prezinte caracter de noutate; ... – Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat asupra chestiunii de drept și aceasta să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... ... 46. În cazul sesizării de față, toate aceste condiții de admisibilitate sunt întrunite, Înalta Curte de Casație și Justiție fiind sesizată de un complet de judecată al Tribunalului Arad - Secția a III-a de contencios administrativ și fiscal, litigii de muncă și asigurări sociale, învestit, în condițiile art. 13 alin. (8) din Decretul-lege nr. 118/1990, cu soluționarea contestației formulate împotriva deciziei emise de Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială Arad, prin care s-a respins cererea persoanei interesate (reclamantul) de stabilire a drepturilor prevăzute de art. 5 alin. (6) din Decretul-lege nr. 118/1990, ce au fost solicitate în considerarea persecuției politice la care a fost supus tatăl biologic al acesteia. ... 47. Tribunalul judecă această cauză în ultimă instanță deoarece, potrivit art. 13 alin. (8) din Decretul-lege nr. 118/1990, hotărârea tribunalului este definitivă, iar, potrivit art. 634 alin. (1) pct. 1 din Codul de procedură civilă, sunt hotărâri definitive hotărârile care nu sunt supuse apelului și nici recursului. ... 48. Este întrunită și condiția sesizării unei chestiuni de drept de a cărei lămurire să depindă soluționarea pe fond a cauzei în curs de judecată, cât timp, prin decizia sa, autoritatea administrativă pârâtă a respins cererea reclamantului de acordare a drepturilor prevăzute de art. 5 alin. (6) din Decretul-lege nr. 118/1990, solicitate în considerarea persecuției politice la care a fost supus tatăl său biologic (condamnat prin Sentința penală nr. 351 din 21 martie 1949 a Tribunalului Militar Iași pentru infracțiunea prevăzută de art. 209 pct. 3 din Codul penal din 1936 și care a executat pedeapsa închisorii între 10.05.1948- 4.05.1964), reținându-se că la data de 5 martie 1959 a fost înfiat cu efectele filiației firești, astfel că în prezent acesta nu mai are o legătură de filiație cu părinții săi. ... 49. Dificultatea chestiunii de drept - condiție subînțeleasă din cuprinsul și rațiunea reglementării conținute în art. 519 și 520 din Codul de procedură civilă - ce corespunde posibilității reale de a interpreta diferit sau contradictoriu norme de drept îndoielnice, lacunare sau neclare este atinsă în privința chestiunii de drept sesizate, părțile cu interese contrare susținând cu argumente sensibil egal pertinente fiecare dintre soluțiile posibil de adoptat. Pe de o parte, reclamantul a pretins recunoașterea drepturilor solicitate în temeiul art. 5 alin. (6) din Decretul-lege nr. 118/1990, independent de intervenirea actului juridic al adopției sale cu efectele filiației firești, invocând persecuția proprie pe care a îndurat-o de pe urma situației tatălui său biologic, de condamnat politic, caracterul de drept propriu prevăzut în beneficiul celor ce se înscriu în ipoteza normei legale, iar nu de drepturi care decurg din raportul juridic de filiație, absența oricărei interdicții legale în acordarea drepturilor minorilor ce au fost adoptați, faptul că însuși actul juridic al adopției este consecința persecuțiilor de sorginte politică, motiv pentru care neacordarea drepturilor în astfel de cazuri nesocotește chiar voința legiuitorului care a stat la baza completării reglementării legale originare prin dispozițiile noi cuprinse în Legea nr. 130/2020. ... 50. Pe de altă parte, fără a nega realitatea persecuției proprii suportate de persoanele aflate în situația reclamantului, autoritatea pârâtă arată că legiuitorul a prevăzut în mod expres în cuprinsul Decretului-lege nr. 118/1990 situațiile de excepție în care a acordat drepturi unor anumite categorii de persoane, respectiv situația prevăzută de art. 5 alin. (3) (soțul nevoit să divorțeze de cel persecutat), cea prevăzută de art. 5 alin. (5^1) (copilul crescut de părintele beneficiar), însă situația copilului dat spre adopție nu este reglementată de legiuitor, astfel că acesta nu are vocație la acordarea drepturilor prevăzute de decretul-lege, după părintele biologic. ... 51. În forma inițială a Decretului-lege nr. 118/1990 au fost recunoscute anumite drepturi persoanelor persecutate din motive politice. Ulterior, actul normativ a fost modificat, fiind acordate drepturi și soților supraviețuitori ai celor persecutați politic. Prin Legea nr. 130/2020 a fost completat art. 5 din decretul-lege și s-au introdus alineatele (5) -(9) , prin care au fost conferite drepturi și copilului celui persecutat politic, calitate pe care însă au pierdut-o cei care au fost adoptați cu efecte depline prin aplicarea dispozițiilor art. 79 din Codul familiei. ... 52. Variantele de interpretare prezentate de instanța de trimitere în încheierea de sesizare sunt, în egală măsură, reflectate și în practica judiciară a instanțelor de judecată care au pronunțat hotărâri definitive conținând ambele soluții, împrejurare ce justifică intervenția instanței supreme pentru a preîntâmpina extinderea ori generalizarea divergenței de jurisprudență. ... 53. Și condiția noutății este îndeplinită, chestiunea de drept a cărei lămurire se cere fiind determinată de dificultățile de interpretare a unor norme relativ recent intrate în vigoare, respectiv cele introduse prin Legea nr. 130/2020 pentru completarea art. 5 din Decretul-lege nr. 118/1990, norme a căror aplicare este una de dată recentă, soluțiile divergente ale instanțelor de judecată fiind pronunțate în cursul ultimilor doi ani (2021-2022). ... 54. De asemenea, se verifică și cea din urmă condiție de admisibilitate a sesizării, Înalta Curte de Casație și Justiție nestatuând asupra chestiunii de drept sesizate în jurisprudența sa nici ca instanță de recurs, date fiind regulile procedurale de judecată a unor astfel de cauze descrise în cuprinsul art. 13 din decretul-lege, dar nici ca autoritate jurisdicțională cu atribuții de unificare jurisprudențială, pe calea recursului în interesul legii. ... Asupra fondului sesizării 55. În forma sa inițială, Decretul-lege nr. 118/1990 a recunoscut o serie de drepturi persoanelor persecutate din motive politice, iar prin modificările ulterioare aduse acestuia a fost extinsă sfera beneficiarilor de drepturi și în cazul soților supraviețuitori. ... 56. Modificările de dată recentă realizate prin Legea nr. 130/2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 623 din 15 iulie 2020, au constat în completarea art. 5 din Decretul-lege nr. 118/1990 cu alineatele (5) -(9) , prin care au fost conferite drepturi inclusiv copiilor celor persecutați politic, conform celor patru ipoteze legale descrise în alineatele nou-introduse în corpul actului normativ de bază. ... 57. Rațiunea acestui act normativ completator al Decretului-lege nr. 118/1990, regăsită în expunerea de motive a legii, evocă ideea stabilirii unei echități de natură morală și materială pentru cei care au suferit ororile regimului comunist, pentru cei care și-au sacrificat viața în închisorile și lagărele comuniste pentru apărarea libertății, demnității și credinței străbune ale poporului român, fiind necesar ca persoanele nevinovate, care au fost persecutate pentru fapte considerate legale într-o societate democratică, să fie reabilitate, să le fie restituite proprietățile confiscate și, cât timp mai sunt în viață (victimele regimului comunist și familiile lor), să poată primi compensații pentru daunele morale suferite. S-a considerat fundamental necesar și corect ca și urmașii celor care au fost victime dovedite ale regimului comunist să beneficieze de reparațiile acordate prin Decretul-lege nr. 118/1990, deoarece, în baza criteriilor aberante stabilite de regimul comunist, au fost considerați ca având „origine nesănătoasă“, suferind multe discriminări și limitări profesionale. ... 58. Se înțelege deci că drepturile recunoscute în cuprinsul alin. (5) -(9) ale art. 5 din Decretul-lege nr. 118/1990 sunt menite să atenueze pe cât posibil lipsurile/suferințele de ordin material și pe cele de ordin moral îndurate de destinatarii normei, în considerarea condiției lor sociale, de copii ai celor decedați în luptele cu organele de represiune comuniste, în răscoale țărănești ori ai celor dispăruți sau exterminați în timpul detenției, internați abuziv în spitale de psihiatrie, deportați, strămutați, prizonieri, persoane cărora li s-a stabilit domiciliul obligatoriu, respectiv de copii minori/copii născuți la data la care unul sau ambii părinți s-au aflat în una din situațiile prevăzute la art. 1 alin. (1) și (2) ori de copii născuți după încetarea situațiilor prevăzute la art. 1 alin. (1) și (2) din același decret-lege. ... 59. Este neîndoielnic vorba despre drepturi proprii reglementate în beneficiul destinatarilor normei a căror recunoaștere este subordonată unei duble situații factuale: cea a părintelui/părinților de a fi participat la lupta împotriva regimului totalitar comunist, obiectivată în una sau mai multe din situațiile descrise la art. 5 alin. (5) (prin decesul în luptele cu organele de represiune comunistă etc.) ori din cele menționate la art. 1 alin. (1) și (2) , și cea a destinatarului normei care trebuie să se încadreze, prin situația proprie, în una din tezele alin. 5, 6 sau 7 al art. 5 din Decretul-lege nr. 118/1990. ... 60. În pofida utilizării - în expunerea de motive ori în corpul legii - a unor termeni precum familie, urmași, copil, părinte, este clar însă că, potrivit fizionomiei textului legal, evaluarea noțiunii de familie, a raporturilor părinte-copil, împreună cu situația specifică în care aceștia trebuie să se fi aflat pentru a se încadra în ipoteza legală, se realizează la data evenimentelor avute în vedere în conținutul normei, iar nu la data cererii ori a adoptării actului normativ completator. ... 61. Normele în discuție nu își propun recompensarea victimelor fostului regim totalitar comunist, prin urmașii lor, nefiind vorba despre drepturi care decurg din raportul juridic de filiație, pentru a fi relevantă apartenența juridică a titularului cererii, la data formulării acesteia, la familia biologică în raport cu situația de persecuție politică pentru care se pretinde recunoașterea dreptului. ... 62. De aceea este lipsită de consecințe, sub aspectul recunoașterii acestor drepturi, intervenirea actului juridic al adopției, chiar cu efecte depline, în statutul civil al unui astfel de copil/subiect, de vreme ce reglementarea unor atari drepturi a urmărit să atenueze suferințele proprii de ordin material și moral îndurate prin privațiuni și lipsuri, prin discriminarea, umilințele, nedreptățile, stigmatizarea constantă și de lungă durată îndurate de aceștia în calitatea lor de copii ai titularilor persecuției politice, stări și evenimente care s-au produs la o dată când cei în cauză aparțineau, în calitate de copii, familiei lor firești. ... 63. Este nejustificat deci argumentul că situația copiilor titularilor represiunii comuniste ce au fost adoptați nu ar fi fost avută în vedere, ca o categorie aparte de subiecte, similar celor reglementate în cuprinsul dispozițiilor art. 5 alin. (3) (soțul nevoit să divorțeze de cel persecutat) ori art. 5 alin. (5^1) (copilul crescut de părintele beneficiar) ori că pentru acordarea unor drepturi în favoarea acestora ar trebui din nou amendat actul normativ de bază. Contrar opiniei enunțate, această categorie de subiecte nu poate fi văzută ca una rămasă în afara dispozițiilor Decretului-lege nr. 118/1990, cu completările aduse prin Legea nr. 130/2020, ci, așa cum s-a arătat, situația sa se regăsește nu doar în ratio legis a actului normativ completator, dar și în conținutul propriu al normelor analizate, din cuprinsul cărora se înțelege că îndeplinirea condițiilor din ipoteza reglementată trebuie să se verifice la data evenimentelor avute în vedere de textul de lege [spre exemplu, în art. 5 alin. (6) , statutul de copil minor care trebuie să fi existat la data la care unul sau ambii părinți s-au aflat în una din situațiile prevăzute la art. 1 alin. (1) și (2) ], și nu la data cererii de recunoaștere a dreptului ori la data intrării în vigoare a actului normativ. ... 64. Face deja parte din realitatea istorică faptul că instituția juridică a adopției a fost deseori utilizată sub regimul comunist ca mijloc de evitare a represiunii pe criterii politice, pentru asigurarea accesului copiilor celor persecutați la forme superioare de învățământ ori pentru continuarea acestor studii, la ocuparea anumitor locuri de muncă sau chiar pentru evitarea aplicării unor măsuri de alienare familială (cum ar fi măsurile administrative de plasare a copiilor minori ai condamnaților pe criterii politice în centre de îngrijire ale statului). Din punct de vedere temporal, adopția acestor copii (care se realiza cu sprijinul rudelor ori cunoscuților) survenea ulterior măsurilor represive luate de statul comunist față de membrul familiei - tată/mamă - din care acesta făcea parte și, în unele cazuri, chiar ulterior executării pedepsei cu închisoarea, fiind expresia nevoii de a șterge stigmatul social, cu consecințe discriminatorii și privative de drepturi pentru copiii celor vizați de acțiunile opresive ale aparatului de stat. ... 65. În conformitate cu dispozițiile art. 79 alin. (2) din Codul familiei [aprobat prin Legea nr. 4/1953, în prezent abrogat prin dispozițiile art. 230 lit. m) ale Legii nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, cu modificările și completările ulterioare], adopția cu efectele filiației firești sau cu efecte depline producea consecința că adoptatul devenea rudă cu rudele celor care adoptă, ca un copil firesc al acestora din urmă, iar drepturile și îndatoririle izvorâte din filiație între cel adoptat, părinții săi firești și rudele acestora încetau, continuând să se aplice între cel adoptat și rudele firești doar dispozițiile art. 6 din Codul familiei, relative la interdicția de căsătorie. ... 66. Cu toate acestea, cazul de adopție cu efecte depline regăsit în istoricul personal al destinatarilor normelor cuprinse în art. 5 alin. (5) -(9) din Decretul-lege nr. 118/1990, introduse prin Legea nr. 130/2020, nu se opune prin el însuși recunoașterii drepturilor reglementate în beneficiul acestora, cât timp se stabilește pe baza circumstanțelor cauzei că, în situația lor concretă, se regăsește cazul descris în ipoteza legală și de aici, implicit, și rațiunile avute în vedere de legiuitor la edictarea actului normativ. ... 67. Potrivit art. 75 alin. (1) din Codul familiei, adopția își producea efectele de la data încuviințării ei, adică pentru viitor, și, în mod evident, aceasta nu putea șterge nici lipsurile materiale, discriminările, limitările profesionale și nici suferințele morale îndurate în raport cu condiția lor socială de copii ai opozanților regimului totalitar, adică acele consecințe a căror atenuare ori ștergere s-a intenționat prin adoptarea legii completatoare. ... 68. Doar în măsura în care, în raport cu datele particulare ale cauzei, ar rezulta, spre exemplu, că actul juridic al adopției copilului ar fi intervenit anterior persecuției pe motive politice la care a fost supus părintele biologic al adoptatului, s-ar justifica refuzul acordării dreptului solicitat, într-o astfel de ipoteză nefiind îndeplinite, de altfel, nici condițiile legale, dar neregăsindu-se nici rațiunile care au justificat amendarea actului normativ de bază prin Legea nr. 130/2020. ... 69. A da o altă interpretare dispozițiilor completatoare ale actului normativ menționat înseamnă a nesocoti scopul Decretului-lege nr. 118/1990 - care a fost acela de a despăgubi persoanele care au fost persecutate sub diferite forme de regimul comunist - și a refuza beneficiul drepturilor pe care le reglementează, pe temeiul unor acte emise (cele privind adopția) tocmai ca urmare a persecuțiilor săvârșite de regimul comunist. S-ar ajunge, pe această cale, la o aplicare rigidă a legii, în detrimentul chiar al beneficiarilor săi, fără a ține cont de contextul istoric în care s-au petrecut evenimentele și fără ca scopul legii să fie atins pentru o categorie de subiecți cu atât mai îndreptățiți la indemnizarea menită să le atenueze privațiunile și suferințele de ordin moral. ... 70. Trebuie precizat că referirile de mai sus s-au raportat la Legea nr. 130/2020 ca act normativ prin care s-a introdus inițial acest tip de drepturi, însă analiza și concluziile își păstrează valabilitatea și în forma actuală a actului normativ de bază, Decretul-lege nr. 118/1990, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1208 din 10 decembrie 2020, cu modificările și completările ulterioare, căruia i-au mai fost aduse unele modificări și completări în conținutul art. 5 alin. (5) -(9) , nesemnificative însă sub aspectul chestiunii de drept dezlegate. ... 71. Pentru aceste considerente, în temeiul art. 519, cu referire la art. 521 din Codul de procedură civilă, ... ...