Decizia ÎCCJ nr. 46/2023 (HP)Punctul XI

XI. Înalta Curte de Casație și Justiție Asupra admisibilității sesizării 54. În privința obiectului și a condițiilor sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, legiuitorul, în art. 519 din Codul de procedură civilă, a instituit o serie de condiții de admisibilitate pentru declanșarea acestei proceduri, condiții care trebuie întrunite cumulativ, respectiv: – existența unei cauze aflate în curs de judecată, în ultimă instanță; ... – cauza care face obiectul judecății să se afle în competența legală a unui complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului învestit să soluționeze cauza; ... – ivirea unei chestiuni de drept veritabile, susceptibile să dea naștere unor interpretări diferite, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei în curs de judecată; ... – chestiunea de drept identificată să prezinte caracter de noutate; ... – asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat și nici să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... ... 55. Evaluând elementele sesizării, pentru a stabili dacă se verifică îndeplinirea simultană a tuturor condițiilor care permit declanșarea mecanismului de unificare a practicii judiciare, se constată că doar trei dintre cele cinci cerințe anterior enunțate sunt întrunite. ... 56. Astfel, sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate legate de titularul sesizării și de stadiul soluționării pricinii în care sesizarea a fost promovată, caracterul de noutate, precum și cea referitoare la relația de dependență dintre chestiunea de drept ce se cere a fi lămurită și rezolvarea pe fond a litigiului. ... 57. Nu este îndeplinită cerința de existență a unei chestiuni de drept veritabile a cărei interpretare să prezinte o reală dificultate. ... 58. Conform unei jurisprudențe constante a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, problema dedusă judecății trebuie să fie susceptibilă de interpretări diferite și controversate, din cauza lipsei de claritate a normei juridice, caracterului incomplet al acesteia, susceptibil de mai multe sensuri ori accepțiuni deopotrivă de justificate față de imprecizia redactării textului legal (Decizia nr. 16 din 23 mai 2016 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 779 din 5 octombrie 2016, paragraful 37; Decizia nr. 32 din 30 martie 2020 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 553 din 26 iunie 2020, paragraful 46). ... 59. Prin Decizia nr. 24 din 29 iunie 2015 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 820 din 4 noiembrie 2015, s-a statuat că „în sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție cu procedura pronunțării unei hotărâri prealabile trebuie să fie identificată o problemă de drept care necesită cu pregnanță a fi lămurită, care să prezinte o dificultate suficient de mare, în măsură să reclame intervenția instanței supreme în scopul rezolvării de principiu a chestiunii de drept și al înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securității raporturilor juridice deduse judecății“ (paragraful 28). ... 60. Obiectul prezentei sesizări privește includerea cuantumului sporurilor pentru condiții de muncă grele, vătămătoare sau periculoase la stabilirea drepturilor bănești cuvenite polițiștilor de penitenciare pentru perioadele în care s-au aflat în delegare, detașare, incapacitate temporară de muncă, alte concedii plătite, precum și învoiri plătite, într-o manieră similară interpretării date prin Decizia nr. 23 din 15 noiembrie 2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, în privința stabilirii drepturilor bănești pentru categoria socioprofesională menționată, aferente concediului de odihnă. ... 61. Dispozițiile art. 38 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 64/2006 reglementează dreptul polițiștilor de penitenciare, „pe timpul cât se află în delegare, detașare, incapacitate temporară de muncă, concediu de odihnă, concediu de maternitate, alte concedii plătite, precum și învoiri plătite care se acordă în baza dispozițiilor legale în vigoare“, de a primi „salariile de bază și celelalte drepturi bănești avute, inclusiv sporurile de care beneficiază, potrivit legii“. ... 62. După cum rezultă chiar din obiectul sesizării, art. 38 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 64/2006 a primit o dezlegare obligatorie, prin Decizia nr. 23 din 15 noiembrie 2021 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, în sensul că „la stabilirea drepturilor bănești cuvenite polițiștilor de penitenciare pentru perioada concediului de odihnă trebuie avute în vedere sporurile pentru condiții de muncă grele, vătămătoare sau periculoase de care aceștia au beneficiat în perioada de activitate, corespunzător timpului lucrat în locurile de muncă respective“. ... 63. Această statuare a fost dată avându-se în vedere efectele Deciziei nr. 6.696 din 10 decembrie 2020 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. 285/33/2018, hotărâre judecătorească definitivă prin care s-a dispus anularea parțială a Ordinului ministrului justiției nr. 399/C/2007. ... 64. Potrivit considerentelor acestei hotărâri judecătorești, „prin pct. 26.1 din Ordinul ministrului justiției nr. 399/C/2007 legiuitorul infralegal a operat o restrângere a «drepturilor bănești avute» luate în considerare de legiuitorul primar la determinarea situațiilor speciale menționate în ipoteza art. 38 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 64/2006, reducând-o la indemnizațiile și sporurile care se plătesc în raport cu timpul efectiv lucrat pe baza unor pontaje întocmite în acest sens, fiind excluse, în consecință, cele permanente“. ... 65. Totodată, prin sintagma „potrivit legii“ ce caracterizează „drepturile bănești avute“, Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal a avut în vedere acele drepturi salariale reglementate prin lege de care au beneficiat subiecții normei legale anterior intervenirii situațiilor speciale reglementate în această normă (delegare, detașare, concedii, zile libere etc.), aspect care rezultă cu claritate din utilizarea, de către legiuitor, a verbului la timpul trecut. ... 66. Ca urmare, instanța de contencios administrativ a reținut, drept cauză de nelegalitate a prevederilor pct. 26.1 din Ordinul ministrului justiției nr. 399/C/2007, încălcarea principiului ierarhiei actelor normative, conform art. 4 alin. (3) și art. 81 alin. (1) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările și completările ulterioare, prin excluderea categoriei de sporuri reglementată de art. 38 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 64/2006 din cuantumul drepturilor bănești aferente situațiilor enumerate în acest articol. ... 67. Astfel, cum se arată în paragraful 82 al Deciziei nr. 23 din 15 noiembrie 2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, Decizia nr. 6.696 din 10 decembrie 2020 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal prezintă opozabilitate erga omnes, în condițiile art. 23 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, fiind general obligatorie și cu putere numai pentru viitor. ... 68. Pe de altă parte, având în vedere și data pronunțării încheierii de sesizare din prezentul dosar, considerentele Deciziei nr. 6.696 din 10 decembrie 2020 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal, ce vizează reglementarea drepturilor bănești în situațiile enumerate de art. 38 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 64/2006, se impun în mod clar și evident, lăsând fără suport necesitatea lămuririi chestiunii de drept. ... 69. Nu este îndeplinită nici cerința ca asupra chestiunii de drept Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat și nici să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... 70. Prin Decizia nr. 23 din 15 noiembrie 2021 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii a fost soluționată problema de drept, în sensul includerii sporurilor pentru condiții de muncă grele, vătămătoare sau periculoase, la stabilirea indemnizației pentru concediu de odihnă. ... 71. Dezlegarea este dată în temeiul efectului obligatoriu al Deciziei nr. 6.696 din 10 decembrie 2020 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal și reținându-se autoritate de lucru judecat cu privire la chestiunile tranșate prin aceasta: nelegalitatea excluderii, prin pct. 26.1 al Ordinului ministrului justiției nr. 399/C/2007, din cuantumul indemnizațiilor pentru situațiile prevăzute de text, a sporurilor cu caracter permanent, precum și interpretarea dată sintagmei „drepturi bănești avute, (...), potrivit legii“, din cuprinsul art. 38 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 64/2006, în sensul că include drepturile salariale, inclusiv sporurile prevăzute de lege de care subiecții normei în discuție au beneficiat anterior intervenirii situațiilor juridice enumerate (paragrafele 73, 79, 82 din Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii nr. 23 din 15 noiembrie 2021). ... 72. De asemenea, se reține, în cuprinsul considerentelor acestei decizii de recurs în interesul legii, faptul că polițistul de penitenciare are dreptul la concedii de odihnă, concedii de studii, învoiri plătite și concedii fără plată, în condițiile stabilite prin hotărâre a Guvernului, conform art. 104 din Legea nr. 145/2019, iar prin art. 200 din același act normativ se prevede că „Dispozițiile prezentei legi se completează, după caz, cu prevederile cuprinse în legislația muncii“, precum și că sporurile pentru condiții periculoase sau vătămătoare și cele pentru condiții grele de muncă au un caracter permanent. ... 73. Având în vedere problema de drept lămurită de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii prin Decizia nr. 23 din 15 noiembrie 2021, nu se poate solicita, pe calea acestui mecanism de unificare a practicii judiciare, interpretarea aceleiași dispoziții legale ori de câte ori părțile în litigiu se află într-o situație juridică tratată de către legiuitor, prin art. 38 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 64/2006, ca fiind similară cu aceea care a condus la pronunțarea, deja, a unei soluții în recurs în interesul legii. ... 74. În acest sens, rolul și funcția hotărârii prealabile sunt de a oferi un instrument util instanțelor de judecată învestite cu atribuții de aplicare a legii, la o speță concretă, prin soluțiile pe care le oferă atât la o problemă de drept punctuală, cât și la altele identice ori similare. ... 75. Din această perspectivă, textul art. 38 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 64/2006 este clar, așa cum rezultă și din opinia unanimă a instanțelor judecătorești (capitolul VII din prezenta decizie) care nu evidențiază divergențe, ci, dimpotrivă, reflectă aceeași modalitate de identificare și interpretare a normei legale aplicabile, în situații similare. ... 76. Prin urmare, existând o dezlegare obligatorie dată acestei chestiuni de drept, urmează ca instanța de judecată să distingă, în raport cu fiecare dintre situațiile menționate în textul de lege, dacă se aplică în mod singular art. 38 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 64/2006 sau dacă aplicarea acestui articol trebuie coroborată cu norme speciale ce stabilesc o altă bază de calcul al indemnizației aferente situațiilor prevăzute de text. ... ...