Decizia ÎCCJ nr. 51/2023 (HP)Punctul XI

XI. Înalta Curte de Casație și Justiție XI.1. Asupra admisibilității sesizării 64. Pornind de la conținutul dispozițiilor art. 519 din Codul de procedură civilă, declanșarea procedurii de unificare jurisprudențială pe calea hotărârii prealabile este subsumată întrunirii cumulative a următoarelor condiții de admisibilitate: – existența unei cauze aflate în curs de judecată; ... – cauza să fie soluționată în ultimă instanță; ... – cauza care face obiectul judecății să se afle în competența legală a Înaltei Curți de Casație și Justiție, a curții de apel sau a tribunalului învestit să soluționeze cauza; ... – ivirea unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei în curs de judecată; ... – chestiunea de drept identificată să prezinte caracter de noutate; ... – Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat asupra chestiunii de drept și aceasta să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... ... 65. Primele trei condiții de admisibilitate sunt îndeplinite, Înalta Curte de Casație și Justiție fiind sesizată de un complet de judecată al Curții de Apel Iași în calea de atac a apelului, care judecă în ultimă instanță, decizia ce urmează a fi pronunțată în apel fiind definitivă, potrivit dispozițiilor art. 96 pct. 2 raportat la art. 634 alin. (1) pct. 4 din Codul de procedură civilă. ... 66. Este îndeplinită și condiția de admisibilitate referitoare la relația dintre dezlegarea dată chestiunii de drept și soluționarea pe fond a cauzei. Astfel, între problema de drept ce face obiectul sesizării și soluționarea pe fond a litigiului cu care a fost învestită instanța de trimitere există un raport de dependență, în sensul că hotărârea pe care Înalta Curte de Casație și Justiție o pronunță în procedura mecanismului de unificare a practicii judiciare produce un efect concret asupra soluției din procesul pendinte. ... 67. Sesizarea de față pune în discuție o chestiune de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea fondului dedus judecății, deoarece examinarea apelului și, implicit, a cererii introductive este indisolubil legată de modul de interpretare și aplicare a dispozițiilor art. 39 alin. (5) raportat la cele ale art. 14 din Legea-cadru nr. 153/2017, în sensul de a se stabili dacă interdicția cumulului indemnizației lunare pentru titlul științific de doctor cu salarizarea aferentă gradului didactic I obținut în baza aceluiași titlu se aplică și cadrelor didactice cărora, anterior intrării în vigoare a Legii-cadru nr. 153/2017, li s-a acordat gradul didactic I, în considerarea aceluiași titlu, însă în baza altor prevederi decât cele ale Ordinului nr. 5.561/2011 menționate expres în cuprinsul art. 14 alin. (3) din aceeași lege. ... 68. Din consultarea jurisprudenței Înaltei Curți de Casație și Justiție rezultă că este îndeplinită și cerința care impune ca asupra problemei de drept instanța supremă să nu fi statuat, în condițiile în care chestiunea de drept nu a fost soluționată printr-o hotărâre prealabilă sau printr-un recurs în interesul legii și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... 69. Sub acest aspect trebuie remarcat, referitor la sesizarea formulată în Dosarul nr. 1.187/109/2019, anterior menționată, care a vizat următoarea chestiune de drept: „Dacă, având în vedere dispozițiile tranzitorii cuprinse în art. 39 alin. (5) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, prevederile art. 14 alin. (3) din Legea-cadru nr. 153/2017 se aplică și cadrelor didactice care și-au echivalat gradul didactic I, prin dobândirea titlului științific de doctor, înainte de intrarea în vigoare a Legii-cadru nr. 153/2017?“, că Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nu a statuat, prin Decizia nr. 52 din 20 iulie 2020, asupra unei soluții pe fondul sesizării, ci a respins-o ca inadmisibilă, în urma constatării neîndeplinirii cerinței privitoare la dificultatea interpretării acestor norme legale, raționamentul instanței supreme din respectiva decizie fiind expus în paragrafele 57-61, în cuprinsul cărora s-a arătat, în esență, că dispozițiile normative supuse interpretării sunt „îndeajuns de clare și complete, astfel că ele îngăduie judecătorilor cauzei să le determine, fără semnificative dificultăți, înțelesul, limitele de aplicare și efectele“, lipsa dificultății în interpretarea acestor norme legale rezultând și „din punctele de vedere arătate în cap. VII din prezenta decizie, fiind conturată o singură opinie care concordă cu cea a instanței de sesizare“. ... 70. Este necesar a se sublinia, în acest context, că sesizarea sus-menționată a avut ca premisă - astfel cum a reținut și instanța de trimitere - situația unui cadru didactic care a obținut titlul științific de doctor în anul 2014 și ulterior gradul didactic I, în temeiul prevederilor art. 242 alin. (7) și (10) din Legea nr. 1/2011 și ale Ordinului nr. 5.561/2011, act normativ menționat expres de art. 14 alin. (3) din Legea-cadru nr. 153/2017, această împrejurare conturând, de altfel, și caracterul distinct al chestiunii de drept pendinte. Or, în cauză, sesizarea vizează limitele temporale de aplicare a normei în situația în care gradul didactic I a fost obținut, prin echivalarea cu titlul științific de doctor, anterior chiar adoptării Ordinului nr. 5.561/2011. ... 71. Ca atare, sunt îndeplinite în cauză condițiile de ordin procedural prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă, urmând să se examineze dacă problematica ce face obiectul prezentului mecanism de unificare a practicii judiciare are caracter de noutate și dacă reprezintă o veritabilă chestiune de drept. ... 72. Evaluarea cerinței noutății chestiunii de drept, în absența unei definiții și a unor criterii de determinare a acesteia în cuprinsul normei indicate, revine Înaltei Curți de Casație și Justiție, astfel cum s-a statuat în jurisprudența constantă a instanței supreme. ... 73. S-a subliniat în practica Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept că noutatea unei chestiuni de drept poate fi generată nu numai de o reglementare nou-intrată în vigoare, ci și de una veche, cu condiția însă ca instanța să fie chemată să se pronunțe asupra respectivei probleme de drept pentru prima dată. ... 74. Astfel, „în evaluarea cerinței noutății, relevantă nu este atât data adoptării normei legale (...), ci dezvoltarea unei jurisprudențe în materie“ (Decizia nr. 42 din 29 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 815 din 16 octombrie 2017; Decizia nr. 56 din 28 septembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1193 din 8 decembrie 2020), întrucât caracterul de noutate se pierde pe măsură ce chestiunea de drept a primit o dezlegare din partea instanțelor, în urma unei interpretări date. ... 75. Prin urmare, „depășirea stadiului unei practici incipiente, în curs de formare, și conturarea unei practici în legătură cu chestiunea de drept ce face obiectul sesizării trimit la concluzia că nu mai poate fi sesizată instanța supremă pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile, într-o asemenea situație scopul preîntâmpinării practicii neunitare nemaiputând fi atins, chestiunea de drept nemaifiind, prin urmare, una nouă“ (Decizia nr. 48 din 19 septembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1039 din 26 octombrie 2022). ... 76. Pentru verificarea acestui aspect au fost emise adrese către toate curțile de apel, care au procedat la verificări ale jurisprudenței la nivelul instanțelor judecătorești situate în circumscripțiile lor teritoriale și au comunicat Înaltei Curți de Casație și Justiție un număr limitat de hotărâri relevante și preponderent puncte de vedere teoretice. ... 77. Analiza acestor hotărâri judecătorești relevă faptul că aspectele litigioase tranșate nu se circumscriu, în totalitate, aceleiași probleme de drept care a justificat formularea prezentei sesizări, și anume că litigiile respective ar fi fost generate de situația factuală a dobândirii gradului didactic I în temeiul deținerii titlului științific de doctor conform altor prevederi legale decât cele menționate expres în cuprinsul art. 14 alin. (3) din Legea-cadru nr. 153/2017, existând însă un număr redus de hotărâri care dezleagă neunitar această chestiune. ... 78. Trebuie subliniat că analiza acelorași hotărâri judecătorești a relevat și împrejurarea că multe litigii au apărut după emiterea Ordinului nr. 3.993/2021, act normativ care la art. 1 alin. (2) dispune că „prevederile art. 14 alin. (3) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, se aplică și cadrelor didactice care au obținut gradul didactic I prin echivalare, anterior datei de 1 iulie 2017“, iar potrivit alineatului (3) al aceluiași articol, „prevederile alin. (1) și (2) se aplică începând cu drepturile salariale aferente lunii iunie 2021“. ... 79. Se constată că aplicarea acestor ultime norme indicate a ridicat din nou în practică problema stabilirii sferei destinatarilor art. 14 alin. (3) din Legea-cadru nr. 153/2017, aspect evidențiat, de altfel, și de titularul sesizării. ... 80. În concluzie, examenul jurisprudențial efectuat a relevat că nu s-a cristalizat o jurisprudență consistentă în legătură cu chestiunea de drept a cărei lămurire se solicită și, fiind vorba de litigii privind drepturi salariale, cu potențial de repetitivitate, există riscul apariției practicii judiciare neunitare. De asemenea, analiza punctelor de vedere exprimate oferă indicii suficiente și temeinice în sensul posibilității apariției unei asemenea practici în materia problemei disputate. ... 81. Contextul evocat justifică intervenția preventivă a instanței supreme în cadrul acestui mecanism de unificare. ... 82. În ceea ce privește condiția ivirii unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei în curs de judecată, se reține că și aceasta este îndeplinită în cazul sesizării de față. ... 83. În absența unei definiții legale a noțiunii „chestiune de drept“ din cadrul cerințelor de admisibilitate prevăzute la art. 519 din Codul de procedură civilă, în doctrină s-a arătat că, pentru a fi vorba de o problemă de drept reală, trebuie ca norma de drept disputată să fie îndoielnică, imperfectă (lacunară) sau neclară. ... 84. Prin urmare, chestiunea de drept supusă dezbaterii trebuie să fie una veritabilă, legată de posibilitatea de a interpreta diferit un text de lege, fie din cauză că acest text este incomplet, fie pentru că nu este corelat cu alte dispoziții legale, fie pentru că se pune problema că nu ar mai fi în vigoare. ... 85. Raportat la cauza pendinte, se constată că problema de drept adusă în dezbatere ridică dificultăți de interpretare, împrejurare reținută și de instanța de trimitere care a furnizat, în cuprinsul încheierii de sesizare, argumente privind caracterul lacunar și neclar al normelor ce se cer a fi examinate. ... 86. Având în vedere posibilitatea unor interpretări diferite ale textului de lege, se constată că problema de drept supusă dezbaterii este una veritabilă, care necesită o rezolvare de principiu pe calea procedurii prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă. ... ... XI.2. Asupra fondului sesizării 87. Chestiunea de drept care este supusă dezlegării Înaltei Curți de Casație și Justiție privește interpretarea dispozițiilor art. 14 alin. (3) și ale art. 39 alin. (5) din Legea-cadru nr. 153/2017, în sensul de a statua dacă interdicția cumulului indemnizației lunare pentru titlul științific de doctor cu salarizarea aferentă gradului didactic I obținut în baza aceluiași titlu se aplică și cadrelor didactice cărora, anterior intrării în vigoare a Legii-cadru nr. 153/2017, li s-a acordat gradul didactic I, în considerarea aceluiași titlu, însă în baza altor prevederi decât cele menționate expres în cuprinsul art. 14 alin. (3) din aceeași lege, respectiv în baza art. 36 alin. (3) din Legea nr. 128/1997 și a dispozițiilor Ordinului nr. 3.770/1998, dispoziții care conțin prevederi similare cu cele adoptate ulterior. ... 88. Potrivit dispozițiilor art. 1 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017, acest act normativ are ca obiect de reglementare stabilirea unui sistem de salarizare pentru personalul din sectorul bugetar plătit din bugetul general consolidat al statului. ... 89. În concordanță cu această regulă de principiu, alin. (3) al art. 1 din Legea-cadru nr. 153/2017 afirmă că, „începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, drepturile salariale ale personalului prevăzut la alin. (1) sunt și rămân, în mod exclusiv, cele prevăzute în prezenta lege“. ... 90. Până la aplicarea integrală a prevederilor acestei legi, prin norme tranzitorii a fost reglementată, conform art. 38, o aplicare etapizată, în intervalul 1 iulie 2017 și până la începutul anului 2023. ... 91. Prin derogare de la regulile de aplicare etapizată, potrivit art. 39 alin. (5) din Legea-cadru nr. 153/2017: „Sporul pentru titlul științific de doctor, acordat ca sumă compensatorie sau ca spor la salariul de bază, solda de funcție/salariul de funcție, indemnizația de încadrare, după caz, de la data aplicării prevederilor prezentei legi nu se mai acordă, personalul care deține titlul științific de doctor, indiferent de data obținerii acestuia, beneficiind de prevederile art. 14.“ ... 92. Prin urmare, prin aceste norme legiuitorul a înțeles să se asigure, astfel cum s-a statuat și prin Decizia nr. 8 din 8 februarie 2021 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, că, „pe perioada aplicării tranzitorii a noii legi, vor fi respectate principiile nediscriminării și egalității, în sensul că persoanele aflate în situații profesionale identice trebuie să beneficieze de aceleași venituri salariale“. ... 93. Trebuie notat că, pe de o parte, această normă produce efecte numai pentru viitor, respectiv începând cu momentul intrării în vigoare a prevederilor Legii-cadru nr. 153/2017, moment ce marchează înlăturarea stimulentului (spor) salarial acordat celor care dețin titlul științific de doctor, iar, pe de altă parte, norma se aplică tuturor categoriilor de personal cărora li se adresează, indiferent de data obținerii titlului științific de doctor, personal care beneficiază de prevederile art. 14 din aceeași lege. ... 94. În acest sens s-a pronunțat recent și Curtea Constituțională prin Decizia nr. 97 din 16 martie 2023, prin care a fost respinsă ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 14 alin. (3) coroborat cu art. 39 alin. (5) din Legea-cadru nr. 153/2017, la paragraful 27 reținându-se următoarele: „(…) analizând prevederile art. 39 alin. (5) din legea-cadru anterior menționată rezultă cu claritate că acestea se aplică și categoriilor de personal didactic cărora le-a fost acordat titlul științific de doctor anterior intrării în vigoare a Legii-cadru nr. 153/2017, legiuitorul folosind sintagma «indiferent de data obținerii acestuia» (a titlului științific de doctor - s.n.) și precizând că aceste categorii vor beneficia de prevederile art. 14 din Legea-cadru nr. 153/2017“. ... 95. Odată fixate aceste premise, pentru dezlegarea chestiunii de drept supuse analizei este necesar a se sublinia că prin dispozițiile art. 14 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017 este reglementată - printr-o normă cu caracter general - indemnizația lunară pentru titlul științific de doctor ca un drept salarial de care beneficiază personalul ce deține acest titlu și care se acordă dacă personalul își desfășoară activitatea în domeniul pentru care deține titlul. ... 96. Astfel, potrivit art. 14 alin. (1) , coroborat cu art. 39 alin. (5) , de la data intrării în vigoare a Legii-cadru nr. 153/2017, acest drept urmează a se acorda tuturor persoanelor care îndeplinesc condițiile prevăzute de aceasta, indiferent de data obținerii titlului științific de doctor. ... 97. Prin urmare, personalul care anterior beneficia de drepturi bănești suplimentare în considerarea titlului științific de doctor, sub forma unui spor procentual din salariul de bază sau a unei sume compensatorii (instituită prin legile anuale de salarizare după adoptarea Legii-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare), va primi exclusiv indemnizația reglementată prin acest text legal, cu condiția să își desfășoare activitatea în domeniul pentru care deține titlul. ... 98. Tot astfel, în cadrul aceleiași reglementări, prin art. 14 alin. (3) din Legea-cadru nr. 153/2017, legiuitorul a impus, în situația cadrelor didactice, o condiție suplimentară pentru acordarea indemnizației lunare pentru titlul științific de doctor, respectiv aceea ca acestea să nu fi solicitat și obținut gradul didactic I prin echivalarea cu titlul științific de doctor. ... 99. În acest sens, se constată că, în conformitate cu prevederile anterior evocate: „Personalul didactic de predare care solicită și obține gradul didactic I prin echivalare, potrivit prevederilor Ordinului ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului nr. 5.561/2011 pentru aprobarea Metodologiei privind formarea continuă a personalului din învățământul preuniversitar, cu modificările și completările ulterioare, nu primește indemnizația pentru titlul științific de doctor. Cadrele didactice optează pentru indemnizația pentru titlul științific de doctor sau pentru echivalarea cu gradul didactic I.“ ... 100. Explicația acestei cerințe suplimentare se regăsește, în esență, în faptul că obținerea gradului didactic I, prin echivalare, reprezintă, în sine, un beneficiu acordat cadrelor didactice respective, prin derogare de la procedura standard, având în vedere condițiile mai puțin restrictive de atribuire a gradului, cu consecința obținerii unor avantaje financiare decurgând din aplicarea unui nivel de salarizare superior. ... 101. Prin urmare, dacă deținerea titlului științific de doctor a determinat, în practică, în conformitate cu legislația anterioară Legii-cadru nr. 153/2017, dobândirea a două tipuri de avantaje financiare, unul constând în acordarea sporului prevăzut de lege aferent acestui titlu și unul decurgând din obținerea gradului didactic I pe baza aceluiași titlu care antrena o creștere salarială corespunzătoare, prin norma anterior arătată legiuitorul a adoptat soluția eliminării unui cumul de beneficii financiare, precum și înlocuirea sporului cu o indemnizație ce are o altă bază de calcul, ceea ce constituie un aspect al noii sale politici salariale. ... 102. Astfel cum s-a reținut în jurisprudența Curții Constituționale, nicio dispoziție din Constituție nu limitează competența legiuitorului de a acorda sau nu un stimulent salarial celor care dețin titlul științific de doctor - acest stimulent făcând parte din categoria de sporuri care se acordă la indemnizațiile și salariile de bază, premii periodice și alte stimulente, pe care legiuitorul, având în vedere că nu sunt consacrate în Constituție, le poate diferenția în funcție de categoriile de personal cărora li se acordă, le poate modifica în diferite perioade de timp, le poate suspenda sau chiar anula. ... 103. Se constată, totodată, că în a doua parte a textului art. 14 alin. (3) din Legea-cadru nr. 153/2017 este reglementată posibilitatea cadrelor didactice de a opta pentru indemnizația pentru titlul științific de doctor sau pentru echivalarea cu gradul didactic I. ... 104. Or, utilizând regulile de interpretare logică, reiese că o asemenea opțiune poate avea loc numai în condițiile în care, la același moment de referință, data intrării în vigoare a legii, destinatarii normei examinate cumulau beneficiile de ordin salarial aferente titlului științific de doctor cu salarizarea corespunzătoare gradului didactic I, grad didactic care fusese obținut în baza titlului științific de doctor, fiind, conform alin. (1) al art. 14 din Legea-cadru nr. 153/2017, îndreptățiți, de la aceeași dată, la acordarea indemnizației lunare pentru titlul științific de doctor. ... 105. Este evident că prevederea nu se aplică persoanelor care au dobândit vocația la beneficiul salarial după intrarea în vigoare a Legii-cadru nr. 153/2017, dreptul acestora fiind cel reglementat de art. 14 alin. (1) din aceeași lege. ... 106. Reținând existența ipotezei în care cadrele didactice care au solicitat și au obținut gradul didactic I prin echivalare potrivit procedurii reglementate prin prevederile Ordinului nr. 5.561/2011 nu mai pot primi indemnizația pentru titlul științific de doctor după intrarea în vigoare a noii legi, trebuie acceptat că o atare ipoteză, distinctă, își găsește reglementarea prin teza a doua a textului legal în discuție, prima teză excluzând fără echivoc posibilitatea ca după data de 1 iulie 2017 personalul didactic de predare să primească indemnizația pentru titlul științific de doctor, în măsura în care solicită și obține gradul didactic I prin echivalare. ... 107. Trebuie adăugat că acceptarea acestei ipoteze juridice distincte în cadrul alin. (3) al art. 14 din Legea-cadru nr. 153/2017 este recunoscută implicit și prin cele statuate de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin Decizia nr. 52 din 20 iulie 2020 mai sus evocată, prin considerentele acesteia, expuse în paragrafele 57, 60 și 61, arătându-se că dispozițiile normative supuse interpretării, respectiv dispozițiile art. 14 alin. (3) și art. 39 alin. (5) din Legea-cadru nr. 153/2017, sunt „îndeajuns de clare și complete, astfel că ele îngăduie judecătorilor cauzei să le determine, fără semnificative dificultăți, înțelesul, limitele de aplicare și efectele. (...) Astfel, instanța de trimitere a apreciat că art. 14 alin. (3) din Legea-cadru nr. 153/2017 se aplică și cadrelor didactice care au obținut gradul didactic I prin echivalare, anterior datei de 1 iulie 2017, în sensul că, după intrarea în vigoare a acestei legi, acestea nu mai pot primi indemnizația pentru titlul științific de doctor, chiar dacă anterior au încasat drepturi bănești în considerarea titlului respectiv. Aceeași instanță a reținut că intenția legiuitorului a fost aceea de a acorda o singură recompensă financiară pentru obținerea titlului științific de doctor, norma de la art. 14 alin. (3) din Legea-cadru nr. 153/2017 fiind aplicabilă indiferent de data dobândirii titlului, evocând în acest sens dispozițiile art. 39 alin. (5) din același act normativ. În plus, lipsa dificultății în interpretarea acestor norme legale rezultă și din punctele de vedere arătate în cap. VII din prezenta decizie, fiind conturată o singură opinie care concordă cu cea a instanței de sesizare.“ ... 108. Dacă s-ar interpreta că dreptul de opțiune reglementat distinct prin a doua teză este limitat doar la personalul didactic de predare care a solicitat și a obținut gradul didactic I, prin echivalare, potrivit prevederilor Ordinului nr. 5.561/2011, cum se apreciază în opinia jurisprudențială minoritară, atunci s-ar crea diferențe de regim juridic aplicabil aceleiași situații. ... 109. Este real că o deplină respectare a normelor de tehnică legislativă trasate de Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările și completările ulterioare, ar fi impus ca autoritatea legiuitoare să nu plaseze cele două ipoteze juridice distincte în același alineat, conform prevederilor art. 48 alin. (2) din această lege [„Alineatul, ca subdiviziune a articolului, este constituit, de regulă, dintr-o singură propoziție sau frază, prin care se reglementează o ipoteză juridică specifică ansamblului articolului; dacă dispoziția nu poate fi exprimată într-o singură propoziție sau frază, se pot adăuga noi propoziții sau fraze, separate prin punct și virgulă (…)“]. ... 110. În egală măsură însă trebuie subliniat că, impunând cadrelor didactice obligația de a opta pentru indemnizația pentru titlul științific de doctor sau pentru echivalarea cu gradul didactic I, legiuitorul nu mai distinge în raport cu actul normativ în aplicarea căruia ar fi obținut gradul I prin echivalare. ... 111. Ordinul nr. 5.561/2011 reprezintă un act administrativ de punere în aplicare a Legii nr. 1/2011, act normativ în vigoare la momentul adoptării Legii-cadru nr. 153/2017, prin care se reglementează dreptul la obținerea gradului didactic I pe baza titlului științific de doctor, printr-o procedură derogatorie de la cea ordinară de obținere a gradelor didactice. ... 112. În acest sens, art. 242 alin. (7) din Legea nr. 1/2011 prevede că: „Personalului didactic încadrat în învățământul preuniversitar, care a obținut titlul științific de doctor în domeniul în care poate fi încadrat sau în domeniul științelor educației și care îndeplinește cumulativ condițiile de formare inițială și condițiile de vechime la catedră de minimum 4 ani de la obținerea definitivării în învățământ, i se acordă gradul didactic I, în temeiul prevederilor unei metodologii specifice, elaborate de către Ministerul Educației și Cercetării.“ ... 113. Anterior acestui act normativ, Legea nr. 128/1997 prevedea la art. 36 alin. (3) că se acordă gradul didactic I personalului didactic care îndeplinește condițiile prevăzute la art. 68 din Legea nr. 84/1995 și a obținut titlul științific de doctor în domeniul specialității pe care o predă, pe baza unei inspecții școlare speciale. ... 114. Se constată deci că aceste două acte normative au prevederi similare referitoare la acordarea gradului didactic I pe baza titlului științific de doctor. ... 115. Tot astfel, analizând comparativ procedurile de acordare a gradului didactic I pe baza titlului științific de doctor, instituite în aplicarea acestor două legi prin Ordinul nr. 3.770/1998 și, ulterior, prin Ordinul nr. 5.561/2011, la care face expres trimitere norma legală în discuție, art. 14 alin. (3) din Legea-cadru nr. 153/2017, nu se pot decela diferențe substanțiale de reglementare, remarcându-se că ambele metodologii presupun o evaluare a candidatului în urma unei inspecții a cărei promovare se materializează prin emiterea de către ministrul educației naționale a unui ordin prin care se validează rezultatele examenului și în baza căruia titularul beneficiază de drepturile salariale corespunzătoare recunoașterii gradului didactic I. ... 116. Prin urmare, în raport cu conținutul normelor analizate nu s-ar putea justifica obiectiv și rezonabil crearea unor categorii diferite în cadrul personalului didactic care a solicitat și a obținut gradul didactic I prin echivalare, prin raportare la data la care a urmat procedura de echivalare, iar menținerea cumulului de beneficii în favoarea cadrelor didactice care au dobândit titlul științific de doctor anterior intrării în vigoare a Legii nr. 1/2011, respectiv intrării în vigoare a Ordinului nr. 5.561/2011 ar determina o situație de inechitate pentru cadrele didactice care dobândesc titlul științific de doctor ulterior și care doresc să își obțină gradul didactic I prin echivalare. ... 117. Or, libertatea de reglementare recunoscută legiuitorului în această materie este constatată de instanța de contencios constituțional a fi în acord cu prevederile constituționale referitoare la egalitatea în drepturi a cetățenilor cuprinse în art. 16 alin. (1) din Constituție, principiu ce presupune, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, „instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea el nu exclude ci, dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații diferite. În consecință, un tratament diferit nu poate fi doar expresia aprecierii exclusive a legiuitorului, ci trebuie să se justifice rațional, în respectul principiului egalității cetățenilor în fața legii și a autorităților publice“ (Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). ... 118. Aceste principii au fost avute în vedere și în cadrul considerentelor Deciziei nr. 97 din 16 martie 2023 a Curții Constituționale, menționată anterior, prin care s-au reținut următoarele: „Tocmai pentru a evita orice diferență de tratament juridic între persoanele aflate în aceeași situație juridică, legiuitorul nu a acordat anumite beneficii personalului didactic de predare în funcție de data obținerii titlului științific de doctor, ci a prevăzut același regim juridic pentru cadrele didactice care se regăsesc în ipoteza prevăzută de normele criticate. (…) Însă, ținând cont că prevederile criticate se aplică tuturor persoanelor care au obținut gradul didactic I prin echivalarea cu titlul științific de doctor, fără să aibă relevanță data la care persoanele au dobândit titlul, nu suntem în prezența unei încălcări a principiului egalității în drepturi și nici a existenței unei discriminări în cadrul categoriei personalului didactic, în funcție de data dobândirii titlului“ (paragrafele 31 și 32). ... 119. Privită în acest context, trimiterea expresă, în cuprinsul primei teze a art. 14 alin. (3) , la Ordinul nr. 5.561/2011 are doar rolul de a identifica actul normativ infralegal, în vigoare la data redactării Legii-cadru nr. 153/2017, care reglementa procedura de echivalare a titlului științific de doctor cu gradul didactic I, procedură care, odată ce este finalizată prin eliberarea ordinului individual de echivalare, după intrarea în vigoare a Legii-cadru nr. 153/2017, permite titularului să beneficieze exclusiv de drepturile salariale corespunzătoare încadrării în învățământ ca profesor cu gradul didactic I, de la data emiterii ordinului, conform art. 44 alin. (11) și (13) din Ordinul nr. 5.561/2011. ... 120. De altfel, nu există nicio rațiune pentru a interpreta că legiuitorul a făcut o asemenea diferențiere nu prin trimitere la această lege ce reglementează dreptul personalului didactic de a obține gradul didactic I prin echivalare, ci printr-o trimitere la actul administrativ de punere în aplicare a actului normativ primar. ... 121. În concluzie, teza a doua a art. 14 alin. (3) din Legea-cadru nr. 153/2017 se aplică tuturor cadrelor didactice care au obținut, anterior datei de 1 iulie 2017, indiferent de data acestei echivalări și indiferent de actele normative care au reglementat dreptul de a obține gradul didactic I prin echivalare și de procedura aplicabilă în acest scop. ... 122. Nu în ultimul rând, trebuie subliniat că această interpretare este în concordanță și cu principiul nediscriminării, consacrat ca principiu de bază al sistemului de salarizare reglementat prin Legea-cadru nr. 153/2017, principiu care, potrivit art. 6 lit. b) , presupune eliminarea oricăror forme de discriminare și instituirea unui tratament egal cu privire la personalul din sectorul bugetar care prestează aceeași activitate și are aceeași vechime în muncă și în funcție. ... 123. Voința legiuitorului și rațiunea esențială a adoptării normelor juridice examinate trebuie privite ca fiind subsumate imperativului egalizării și înlăturării inechităților din sistemul de salarizare al personalului bugetar, finalitate a adoptării legii de salarizare. ... 124. Or, eliminarea acordării unui duble bonificații pentru aceeași calificare, respectiv pentru titlul științific de doctor și pentru gradul didactic I, dacă acesta din urmă a fost obținut prin echivalare, reprezintă, fără echivoc, una dintre măsurile avute în vedere de legiuitor circumscrise acelorași scopuri urmărite prin adoptarea legii-cadru, măsură care nu afectează gradul didactic sau titlul științific, ci limita beneficiului pecuniar a cărei stabilire se află în marja de apreciere a legiuitorului. ... 125. Prin urmare, dispozițiile legale ce fac obiectul sesizării urmează a se interpreta în sensul că exclud cumulul dintre indemnizația lunară pentru titlul științific de doctor și salarizarea aferentă gradului didactic I obținut în baza aceluiași titlu științific de doctor, indiferent de momentul la care s-a acordat cadrului didactic gradul profesional. ... 126. Pentru aceste considerente, în temeiul art. 519, cu referire la art. 521 din Codul de procedură civilă, ... ... ...