DECIZIE 63/2022Punctul III
Punctul III
III. Expunerea succintă a procesului
12. Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Vatra Dornei, la data de 30 ianuarie 2020, reclamanta Societatea de Asigurare-Reasigurare X Asigurări - S.A., în faliment, prin lichidator judiciar Y, a solicitat instanței obligarea pârâtului Z la plata sumei de 711.200 lei cu titlu de despăgubiri, precum și a dobânzii legale calculate de la data introducerii acțiunii și până la achitarea debitului. ...
13. În motivarea cererii, reclamanta a arătat că la data de 28 august 2015 pârâtul s-a deplasat cu autoturismul marca VW Golf pe raza localității A și, din cauza vitezei excesive și pe fondul consumului de alcool, a intrat cu roțile pe acostament, unde l-a surprins și accidentat pe minorul B, victima decedând ca urmare a impactului. ...
14. Prin Sentința penală nr. 89 din 8 iunie 2016, pronunțată de Judecătoria Vatra Dornei în Dosarul nr. 2.100/334/2015, sa stabilit vinovăția pârâtului în producerea pagubei, fiind condamnat pentru fapta prevăzută de art. 336 alin. (1) din Codul penal. Sentința penală a rămas definitivă prin Decizia penală nr. 1.077 din 16 decembrie 2016, pronunțată de Curtea de Apel Suceava - Secția penală și pentru cauze cu minori, iar reclamanta a fost obligată la plata sumei totale de 711.200 lei în favoarea victimelor indirecte. ...
15. Întrucât împotriva societății de asigurare Autoritatea de Supraveghere Financiară a dispus intrarea în faliment, aceasta nu a mai deschis dosare de daună, iar cele aflate în lucru au fost predate către Fondul de garantare a asiguraților, în vederea instrumentării și efectuării plății către păgubiți, în condițiile legii speciale. După pronunțarea hotărârii definitive de deschidere a procedurii falimentului, persoanele păgubite au avizat Fondul de garantare a asiguraților în vederea plății către creditorii de asigurare a indemnizației, deschizându-se dosar de daună pentru suma de 711.200 lei, achitată (autovehiculul condus de persoana vinovată era asigurat RCA la societatea reclamantă). Plata s-a efectuat în temeiul art. 2,3,11 și 13 din Legea nr. 213/2015 privind Fondul de garantare a asiguraților, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 213/2015). ...
16. În conformitate cu dispozițiile art. 100 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 85/2014), raportate la art. 18 alin. (2) și (3) din Legea nr. 213/2015, Fondul de garantare a asiguraților a solicitat și lichidatorul judiciar a înregistrat la masa credală a debitoarei X toate sumele, dobânzile și/sau cheltuielile pe care Fondul de garantare a asiguraților le-a achitat din resursele sale, în vederea recuperării lor. ...
17. Reclamanta a invocat dispozițiile art. 1.472 din Codul civil și a arătat că dreptul de regres îi revine asigurătorului, care urmează să recupereze suma de 711.200 lei de la pârât, având în vedere că paguba s-a produs din culpa sa exclusivă. Reclamanta a mai invocat dispozițiile art. 58 lit. b) din Legea nr. 136/1995, coroborate cu prevederile art. 1.349 din Codul civil, învederând că infracțiunea prevăzută de art. 336 alin. (1) din Codul penal comisă de pârât este săvârșită cu intenție, iar acesta a luat cunoștință încă de la deschiderea dosarului penal că asigurătorul urmează să recupereze de la el despăgubirea achitată persoanelor păgubite, fiind întrunite în speță elementele constitutive ale răspunderii delictuale. În plus, a susținut că în cazurile prevăzute de art. 58 din Legea nr. 136/1995 este vorba despre o agravare considerabilă a riscului asigurat, întrucât autovehiculul nu este utilizat în condiții normale, iar acest risc nu poate fi preluat în final de către asigurătorul RCA, motiv pentru care legea a prevăzut dreptul de recuperare. ...
18. În drept, reclamanta a invocat dispozițiile art. 1.349 din Codul civil și ale art. 58 lit. b) din Legea nr. 136/1995. ...
19. Pârâtul a formulat întâmpinare, prin care, printre alte excepții și apărări, a invocat excepția prescripției dreptului material la acțiune raportat la dispozițiile art. 2.519 din Codul civil. Astfel, a arătat că acțiunea reclamantei își are izvorul în contractul de asigurare, motiv pentru care termenul de prescripție este cel prevăzut de art. 2.519 din Codul civil, potrivit căruia dreptul la acțiune întemeiat pe un raport de asigurare sau reasigurare se prescrie în termen de 2 ani. Or, acțiunea de față a fost promovată la data de 30 ianuarie 2020, cu mult după trecerea termenului de 2 ani de la data plății despăgubirilor - 20 iulie 2017, iar sentința penală pronunțată în Dosarul nr. 2.100/334/2015 a rămas definitivă la data de 16 decembrie 2016. ...
20. Reclamanta a depus răspuns la întâmpinare, prin care a solicitat respingerea excepției prescripției dreptului material la acțiune, motivat de faptul că, pe de o parte, persoanei vătămate, străine de convenția de asigurare, nu i se poate opune această înțelegere, iar, pe de altă parte, persoana vătămată este chemată să răspundă strict în condițiile art. 1.349 din Codul civil, în ipoteza întrunirii tuturor elementelor constitutive ale răspunderii civile delictuale. ...
21. În acest sens a invocat Decizia nr. 831 din 8 mai 2017, pronunțată în Dosarul nr. 25.474/3/2016 de Curtea de Apel București - Secția a V-a civilă, fundamentele acestei decizii regăsindu-se și în prezent în dispozițiile art. 2.210 din Codul civil, din care rezultă în mod cert că subrogarea asigurătorului este legată de două elemente importante, respectiv data plății despăgubirii și întinderea despăgubirii plătite. ...
22. Astfel, plata despăgubirii oferă caracter cert creanței care face obiectul acțiunii în regres, acesta fiind momentul în care asigurătorul are calitatea necesară de a efectua demersurile împotriva persoanei vinovate de producerea accidentului. Momentul plății despăgubirii marchează nașterea dreptului de regres, care nu este dreptul la acțiune al asiguratului, transferat în patrimoniul asigurătorului. ...
23. În același timp, data plății despăgubirii marchează nașterea în patrimoniul asigurătorului a creanței certe, ce poate fi realizată pe calea unei acțiuni în pretenții, dreptul de regres al asigurătorului fiind un drept nou și diferit, prin natură juridică și obiect, de dreptul la acțiune al asiguratului. ...
24. Prin urmare, doar în limitele despăgubirii plătite, asigurătorul este subrogat de drept și fără nicio altă formalitate în toate drepturile plătite, în toate drepturile asiguratului sau beneficiarului asigurării contra celor răspunzători de producerea pagubei. ...
25. În măsura în care asiguratul a fost despăgubit, asigurătorul va avea o acțiune împotriva celui vinovat pentru indemnizația plătită, însă urmează a o avea din momentul efectuării plății. ...
26. Astfel cum rezultă din ordinele de plată atașate la dosar, despăgubirile au fost achitate în 20 iulie 2017, iar cererea de chemare în judecată a fost înregistrată în data de 30 ianuarie 2020. În această situație, acțiunea este introdusă în termenul legal, prescrierea intervenind numai în data de 20 iulie 2020. ...
27. Prin Sentința civilă nr. 332 din 9 iulie 2020, Judecătoria Vatra Dornei a respins excepția netimbrării cererii de chemare în judecată, excepția lipsei calității de reprezentant a societății reclamante și excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei, invocate de pârât prin întâmpinare; a admis excepția prescripției dreptului material la acțiune, invocată de pârât prin întâmpinare, și a respins ca prescrisă cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta Societatea de Asigurare-Reasigurare X Asigurări - S.A., în faliment, prin lichidator judiciar. ...
28. Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut, față de excepția prescripției dreptului material la acțiune, că la momentul producerii riscului asigurat pârâtul avea calitatea de asigurat al societății reclamante, în baza unui contract de asigurare, ceea ce atrage incidența prevederilor art. 2.519 din Codul civil. ...
29. Termenul general de prescripție de 3 ani este incident doar în situația în care acțiunea în regres este îndreptată împotriva unui terț față de contractul de asigurare, iar nu în cazul în care asigurătorul se îndreaptă împotriva asiguratului care se face vinovat de producerea prejudiciului, în temeiul prevederilor art. 58 lit. b) din Legea nr. 136/1995. ...
30. Art. 2.523 din Codul civil stabilește că „Prescripția începe să curgă de la data când titularul dreptului la acțiune a cunoscut sau, după împrejurări, trebuia să cunoască nașterea lui“. Or, reclamanta din prezenta pricină a cunoscut prejudiciul, inclusiv întinderea acestuia, precum și pe cel ce se face vinovat de producerea acestui prejudiciu, la data de 16 decembrie 2016, când hotărârea de condamnare a pârâtului a rămas definitivă prin decizia Curții de Apel Suceava. ...
31. Acesta este momentul de la care a început să curgă termenul de prescripție de 2 ani, prevăzut de art. 2.519 din Codul civil. Față de această stare de fapt, dreptul material la acțiune al reclamantei s-a prescris. ...
32. Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta, prin lichidator judiciar, solicitând admiterea apelului și anularea sentinței apelate, admiterea excepției necompetenței materiale a Judecătoriei Vatra Dornei, casarea sentinței apelate cu reținerea cauzei spre judecare, respingerea excepției prescripției dreptului la acțiune, admiterea cererii de chemare în judecată. ...
33. În motivarea cererii de apel, reclamanta a susținut că dreptul de regres al asigurătorului în contra persoanei vinovate nu este recunoscut în considerarea vreunui raport juridic preexistent ori concomitent și distinct de raportul juridic delictual primar determinat de fapta cauzatoare de prejudiciu, ci în strânsă legătură cu acesta, indemnizația de asigurare înlocuind în parte sau în tot dreptul subiectiv de creanță al persoanei păgubite. Un asemenea drept material la acțiunea în regres se naște pe cale de subrogație legală - art. 1.593 alin. (1) și (2) din Codul civil, dreptul de creanță născut în patrimoniul asigurătorului persoanei vătămate fiind identic cu cel al acestuia din urmă, adică dreptul de reparație ce i s-a transmis cu prilejul indemnizării persoanei vătămate asigurate. ...
34. Dispozițiile art. 22 din Legea nr. 136/1995, respectiv cele ale art. 2.210 din Codul civil marchează caracterul legal al unei astfel de subrogații, pentru a o distinge de cea convențională. ...
35. Așadar, în cazul în care asigurătorul care a indemnizat persoana vătămată ar exercita un astfel de regres, persoana vinovată poate opune reclamantului asigurător toate apărările și excepțiile pe care le-ar fi putut ridica și în contra persoanei vătămate, inclusiv împlinirea termenului general de prescripție extinctivă - art. 1.597 alin. (2) din Codul civil, persoana vătămată neputând distinge după cum cel ce reclamă în contra sa un prejudiciu ar fi persoana într-adevăr păgubită ori asigurătorul acesteia, dreptul subiectiv civil relativ ce i se opune fiind, în esență, unul și același, de reparație a pagubei suferite, tot unică fiind și obligația corelativă de reparație. ...
36. Cadrul juridic astfel creat nu poate avea ca fundament substanțial decât raportul juridic delictual, efectele acestuia neputându-se răsfrânge în niciun fel asupra sa, obligația ce îi incumbă rămânând aceeași - aceea de a repara prejudiciul cauzat persoanei păgubite, doar creditorul acesteia schimbându-se prin subrogarea asigurătorului în locul persoanei păgubite, dreptul subiectiv la reparație rămânând neschimbat. ...
37. Prin plata indemnizației, asigurătorul nu devine titularul unui drept subiectiv distinct de dreptul la reparație deținut de persoana păgubită, pentru a beneficia de un alt drept material la acțiune în contra persoanei vinovate de pagubă, ci prin subrogație legală, respectivul drept la reparație fiindu-i transmis ope legis de la persoana păgubită, întocmai cum acesta se prezenta la momentul transmiterii prin subrogație, împreună cu dreptul material la acțiune născut la momentul când și paguba și persoana ce au produs-o au fost identificate. ...
38. Dreptul la acțiune în regres al asigurătorului care a indemnizat persoana păgubită în contra persoanei vinovate de producerea prejudiciului este supus termenului general de prescripție de 3 ani, potrivit dispozițiilor art. 3 alin. (1) din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescripția extinctivă, republicat (Decretul nr. 167/1958), care începe să curgă de la data efectuării plății de către asigurător, astfel cum a statuat Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția comercială, prin Decizia nr. 3.341 din 8 iulie 2003, iar nicidecum termenului special de prescripție de 2 ani aplicabil în raporturile de asigurare, prevăzut de art. 3 alin. (2) din același act normativ. ...
39. Luând în considerare dispozițiile art. 2.523 din Codul civil, nu se poate vorbi despre curgerea termenului de prescripție anterior nașterii unui drept la acțiune, drept pe care reclamanta l-a dobândit numai din momentul efectuării plății despăgubirii de către Fondul de garantare a asiguraților, respectiv 20 iulie 2017, deoarece asigurătorul își exercită dreptul de regres în nume propriu, ca titular al creanței, iar nu ca reprezentant al asiguratului. ...
40. Intimatul-pârât a depus întâmpinare la cererea de apel, prin care a solicitat respingerea apelului și menținerea ca legală și temeinică a sentinței apelate, reluând argumentele invocate în fața instanței de fond. ...
41. În cauză, în ședința publică din 15 iunie 2022, tribunalul a pus în discuția contradictorie a părților sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept privind natura și durata termenului de prescripție în cazul acțiunii asigurătorului RCA formulate în temeiul art. 58 lit. b) din Legea nr. 136/1995, iar nu în baza art. 25 lit. b) din Legea nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terților prin accidente de vehicule și tramvaie, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 132/2017). ...
42. Prin Încheierea pronunțată la 29 iunie 2022 s-a admis sesizarea și, în temeiul dispozițiilor art. 520 alin. (2) din Codul de procedură civilă, s-a dispus suspendarea judecății. ... ...
Sursa oficială ↗