Decizia ÎCCJ nr. 23/2022 (RIL)Punctul IV

IV. Jurisprudența Curții Constituționale Nu s-au identificat decizii relevante în problema de drept analizată. Jurisprudența Curții Constituționale cuprinde însă două decizii care pot prezenta interes în problema analizată din perspectiva considerațiilor formulate în legătură cu promovarea pe loc în grad profesional de tribunal sau curte de apel a judecătorilor/procurorilor și definirea noțiunii de grad profesional în corelație cu exercitarea funcției corespondente. Astfel, prin Decizia nr. 352 din 22 mai 2018 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 662 din 30 iulie 2018) referitoare la respingerea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 45 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, în analiza efectuată cu privire la procedura și condițiile de promovare a judecătorilor și procurorilor la instanțele și parchetele superioare, Curtea Constituțională a arătat că: „Principala formă de promovare a magistraților este cea efectivă, întrucât noțiunea de «promovare» implică o avansare în funcție sau într-un grad superior cu desfășurarea propriu-zisă a atribuțiilor ce revin funcției în care s-a promovat, în timp ce promovarea pe loc trebuie privită ca o formă de avansare subsidiară, aceasta presupunând doar obținerea gradului superior, cel promovat întro asemenea modalitate desfășurându-și în continuare activitatea la aceeași instanță sau parchet.“ (paragraful 24) De asemenea, prin Decizia nr. 413 din 19 iunie 2018 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 897 din 24 octombrie 2018) referitoare la respingerea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 45 teza finală din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, Curtea Constituțională a arătat că „(...) promovarea în funcție a judecătorilor este strâns legată de nivelul instanței judecătorești la care aceștia funcționează. Astfel, în materie de promovare pe funcții de execuție, regula este aceea a promovării efective, în sensul că un judecător care funcționează la judecătorie sau tribunal, așadar cu grad profesional aferent acestora, pentru a funcționa la o instanță judecătorească imediat superioară în grad trebuie să candideze și să promoveze concursul pe post și, ca urmare a obținerii postului, dobândește gradul profesional superior aferent tribunalului sau curții de apel. Este de observat că însuși legiuitorul folosește noțiunea de promovare în funcție, iar odată ce judecătorul a promovat, dobândește rangul și celelalte drepturi aferente acesteia. Prin urmare, gradul profesional este un element component al funcției, și nu invers“. (paragraful 22) De la această regulă, legiuitorul, pentru asigurarea funcționalității și bunei administrări a sistemului instanțelor judecătorești, a reglementat o excepție, și anume promovarea pe loc, văzută ca un mecanism care asigură, la nevoie, completarea funcțiilor rămase vacante la nivelul tribunalului sau curții de apel. Acest mecanism presupune dobândirea gradului profesional superior aferent tribunalului sau curții de apel, fără a funcționa efectiv la instanța judecătorească corespunzătoare. Este o derogare de la situația premisă care leagă gradul profesional de funcția exercitată la o instanță judecătorească de un anumit nivel și permite obținerea gradului profesional distinct de funcția respectivă (...).“ (paragraful 23) În continuarea analizei efectuate, Curtea Constituțională a arătat că „funcția de judecător la o instanță judecătorească de un anumit nivel este cea care conferă gradul profesional corespunzător“. (paragraful 24) În aceeași decizie, s-a reținut că „promovarea în grad profesional nu este o promovare autentică pentru că ea nu valorizează funcția aferentă instanței judecătorești, ci un element al acesteia, care nu poate exista de sine stătător decât în condiții de excepție, astfel cum s-a arătat anterior. Noul grad profesional obținut nu este aferent funcției pe care o exercită judecătorul la instanța judecătorească de nivel inferior, ci al unei alte funcții ce corespunde unui grad de jurisdicție superior (...)“. (paragraful 25) ...