Decizia ÎCCJ nr. 76/2022 (HP)Punctul IV

IV. Motivele reținute de titularul sesizării cu privire la admisibilitatea procedurii 21. Completul de judecată al instanței de trimitere a apreciat că sunt întrunite condițiile cumulative de admisibilitate a sesizării, în conformitate cu dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă. ... 22. În acest sens, a arătat că tribunalul este învestit cu soluționarea litigiului în ultimă instanță, cauza fiind în curs de judecată în apel. ... 23. Soluționarea pe fond a cauzei depinde de chestiunea de drept vizată, deoarece se pune problema dacă prevederile legale în discuție pot fi interpretate în sensul că noțiunea de „sume aferente plății drepturilor salariale viitoare“ are în vedere acele sume a căror destinație este în mod neechivoc stabilită astfel anterior sau cel mai târziu la momentul înființării popririi (de pildă, prin descrierea contului ca fiind destinat plății drepturilor salariale) ori dacă această destinație specială poate fi apreciată de terțul poprit ulterior, pe baza unei solicitări formulate de către debitor pentru eliberarea unor sume în vederea plății de drepturi salariale, precum și dacă, ulterior indisponibilizării, terțul poprit poate elibera, la cererea debitorului, sume de bani solicitate de acesta din urmă în vederea plății unor drepturi salariale. ... 24. Referitor la condiția noutății chestiunii de drept, instanța de trimitere a reținut că, din jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, rezultă că cerința noutății este îndeplinită nu numai atunci când chestiunea de drept își are izvorul în reglementări nouintrate în vigoare, dar și în situația unor reglementări mai vechi, dar asupra cărora instanța de judecată este chemată să se pronunțe în prezent, devenind actuală aplicarea frecventă a normei juridice. ... 25. De asemenea, este necesar a nu se fi dezvoltat o practică judiciară ce relevă o anumită interpretare și aplicare a normei vizate, întrucât, după cum s-a decis în mod constant, orientarea jurisprudenței spre o anumită interpretare a normelor analizate și existența unei practici judiciare a instanțelor naționale determină pierderea caracterului de noutate a chestiunii de drept. În acest sens, instanța de sesizare a reținut că examenul jurisprudențial, precum și literatura de specialitate relevă faptul că nu s-a conturat o opinie majoritară. ... 26. S-a mai arătat că Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat asupra chestiunii de drept sesizate. ... V. Punctele de vedere ale părților cu privire la dezlegarea chestiunii de drept ... 27. Apelanta-creditoare a opinat că se impune sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la chestiunea de drept enunțată, considerând, în esență, că sunt îndeplinite toate cerințele prevăzute de lege și arătând, totodată, că aceste prevederi sunt lacunare și neclare, conducând la soluții total diferite ale instanțelor, fără să se fi format o practică judiciară în acest sens. ... 28. Intimata-debitoare a învederat că un atare demers nu este necesar, întrucât textul de lege este clar. ... 29. Intimatul-terț poprit nu a exprimat un punct de vedere. ... 30. După comunicarea raportului întocmit de judecătorii-raportori, potrivit dispozițiilor art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă, părțile nu au depus puncte de vedere asupra chestiunii de drept. ... ...