Decizia CCR nr. 511/2013Paragraful 27

În dreptul penal se face distincţia între prescripţia răspunderii penale şi prescripţia executării pedepsei. În timp ce prescripţia răspunderii penale curge de la data săvârşirii infracţiunii şi are ca efect împiedicarea exercitării acţiunii penale şi, pe cale de consecinţă, a pronunţării unei hotărâri de condamnare, prescripţia executării pedepsei curge de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare şi are ca efect înlăturarea executării pedepsei. Prescripţia răspunderii penale este o cauză de înlăturare a răspunderii penale ca urmare a neexercitării în timp util de către stat, prin organele sale judiciare, a dreptului de a aplica infractorului o pedeapsă, având ca efect stingerea acestui drept şi a obligaţiei corelative a infractorului de a suporta aplicarea unei sancţiuni penale. Justificată prin varii motive de ordin social şi juridic, prescripţia răspunderii penale apare ca o instituţie juridică cu efecte atât pe planul dreptului penal substanţial, neîmplinirea termenului fiind o condiţie de pedepsibilitate, cât şi pe planul dreptului procesual penal, fiind o condiţie de procedibilitate, împlinirea termenului de prescripţie împiedicând exercitarea acţiunii penale.