Decizia ÎCCJ nr. 22/2022 (RIL)Punctul III

III. Orientările jurisprudențiale divergente 13. Autorul sesizării a arătat că, în urma analizării practicii judiciare existente la nivel național, a rezultat că problema de drept a fost soluționată diferit de către instanțele judecătorești. ... 14. Astfel, într-o primă orientare jurisprudențială s-a apreciat că se impune acordarea sporurilor și a altor venituri suplimentare realizate anterior datei de 1 aprilie 2001, dovedite cu adeverințe eliberate de unități, dacă au fost încasate și au făcut parte din baza de calcul al contribuțiilor de asigurări sociale, independent de caracterul permanent sau nepermanent al acestor venituri și de faptul că au făcut sau nu parte din baza de calcul al pensiilor, conform legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001. ... 15. În argumentarea acestei soluții s-a reținut, în esență, aplicabilitatea principiului contributivității, reglementat de art. 2 lit. c) din Legea nr. 263/2010, precum și a dispozițiilor art. 165 din aceeași lege. ... 16. În sensul acestei orientări jurisprudențiale s-au pronunțat hotărâri definitive la nivelul Curții de Apel Pitești, Curții de Apel Alba Iulia, Curții de Apel Suceava, Curții de Apel Bacău, Curții de Apel Constanța, Curții de Apel Galați, Curții de Apel Iași și al Curții de Apel București. ... 17. Potrivit celei de-a doua orientări jurisprudențiale, s-a considerat că nu pot fi valorificate sporurile și alte venituri suplimentare realizate anterior datei de 1 aprilie 2001 dovedite cu adeverințe eliberate de unități, dacă nu constituie sporuri cu caracter permanent conform anexei nr. 15 la Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 și nu au făcut parte din baza de calcul al pensiilor conform legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, potrivit dispozițiilor art. 165 alin. (2) din Legea nr. 263/2010. ... 18. În argumentarea acestei soluții s-a reținut, în esență, că în raport cu prevederile art. 165 alin. (1) și (2) din Legea nr. 263/2010 și cu cele ale pct. VI din anexa nr. 15 la Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010, aceste venituri sunt în mod expres excluse din calculul pensiei de către legiuitor, fiind așadar nerelevant faptul achitării contribuțiilor de asigurări sociale în raport cu aceste tipuri de venituri, cu precizarea că, în ce privește principiul contributivității, legiuitorul este în măsură a fixa limitele în care să se raporteze la principiul contributivității, în reglementarea algoritmului de calcul al pensiilor, acest principiu nefiind desigur unul absolut. Cu alte cuvinte, legiuitorul este în măsură a stabili în funcție de care anume venituri contributive se vor calcula pensiile în sistemul public de asigurări sociale, limitându-le eventual (în ipoteza în care se dovedește că aceste venituri au avut caracter contributiv), cu singura condiție de a nu rupe echilibrul între interesul public și cel particular și de a nu așeza o sarcină excesivă pe umerii individului prin această limitare. ... 19. În sensul acestei orientări jurisprudențiale s-au pronunțat Curtea de Apel Cluj, Curtea de Apel Oradea, Curtea de Apel Timișoara, Curtea de Apel Brașov, Curtea de Apel Ploiești, Curtea de Apel Craiova și Curtea de Apel București. ... ...