Decizia ÎCCJ nr. 22/2022 (RIL)Punctul VII

VII. Opinia procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție 38. Prin punctul de vedere formulat în scris, Ministerul Public a considerat că prima orientare jurisprudențială este în litera și spiritul legii, arătând că problema de drept sesizată este necesar a fi soluționată prin aplicarea principiului contributivității, astfel cum acesta a fost explicitat în jurisprudența de unificare anterioară a instanței supreme, potrivit căreia aplicarea acestui principiu presupune ca orice element salarial efectiv încasat pe parcursul întregului stagiu de cotizare, pentru care angajatorul și/sau angajatul (în funcție de reglementarea în vigoare) a/au achitat contribuții de asigurări sociale, trebuie să se reflecte în cuantumul pensiei (Decizia nr. 19 din 17 octombrie 2011 a Completului competent să judece recursul în interesul legii). ... 39. Din examinarea comparativă a reglementărilor adoptate succesiv în materie, în jurisprudența de unificare a Înaltei Curți de Casație și Justiție s-a concluzionat că atât angajatorii, cât și angajații au contribuit la sistemul de asigurări sociale de stat, sistemul contributiv dualist regăsindu-se și în reglementarea anterioară, astfel încât, principiul contributivității fiind identificat și în legislația anterioară datei de 1 aprilie 2001, neluarea în considerare a unor sume care au constituit baza de calcul al contribuției de asigurări sociale echivalează cu o încălcare a principiului contributivității, având drept finalitate nerealizarea scopului avut în vedere de legiuitor (drepturi de pensie calculate conform contribuției de asigurări sociale) și crearea unei discriminări între persoanele care au realizat stagii de cotizare sub imperiul unor reglementări diferite (în acest sens, deciziile de recurs în interesul legii nr. 19 din 17 octombrie 2011 și nr. 19 din 10 decembrie 2012). ... 40. Prin urmare, nu caracterul permanent sau nepermanent al acestor venituri este cel care atrage aplicarea principiului contributivității, ci faptul că statul a încasat în perioada derulării raporturilor de muncă contribuțiile de asigurări sociale pe care le-a stabilit în sarcina angajatorului, iar acum revine asiguraților dreptul să primească o contraprestație corespunzătoare din partea acestuia pentru a exista un echilibru al raporturilor juridice dintre părți. ... 41. Condiția ca veniturile salariale suplimentare a căror valorificare este solicitată în procedura de stabilire și recalculare a drepturilor de pensie să fi constituit baza de calcul al pensiilor conform legislației anterioare a fost analizată și explicitată de Înalta Curte de Casație și Justiție în Decizia nr. 19 din 10 decembrie 2012 a Completului competent să judece recursul în interesul legii și în Decizia nr. 57 din 9 decembrie 2019 a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, această din urmă decizie lămurind, la paragrafele 128-130, distincțiile și raportul dintre veniturile salariale realizate anterior datei de 1 aprilie 2001 care au constituit baza de calcul al pensiilor, conform legislației anterioare, și sporurile și veniturile salariale care nu fac parte din această categorie, dar pentru care s-au achitat contribuții de asigurări sociale, iar acest aspect rezultă din adeverințe emise de foștii angajatori/deținători ai arhivelor acestora, care, potrivit art. 125 din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 257/2011, cu completările ulterioare (Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010), sunt direct răspunzători, în condițiile legii, de legalitatea, exactitatea și corectitudinea datelor, elementelor și informațiilor pe care le înscriu, în baza documentelor deținute, în aceste adeverințe. ... 42. Astfel, în cazul veniturilor salariale care au făcut parte din baza de calcul al pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înregistrate în carnetul de muncă, legiuitorul prezumă că s-au plătit contribuții de asigurări sociale; în schimb, în cazul veniturilor care excedează acestei noțiuni, trebuie să se facă dovada că s-au plătit contribuții de asigurări sociale, situație concretă care trebuie verificată de la caz la caz de instanțele judecătorești. ... 43. Întrucât soluțiile legislative conținute în art. 164 alin. (2) și (3) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 19/2000), au fost preluate în art. 165 alin. (2) și (3) din Legea nr. 263/2010, dezlegările din Decizia de recurs în interesul legii nr. 19 din 10 decembrie 2012 sunt aplicabile mutatis mutandis în privința problemelor de drept identice rezultate din noua reglementare și justifică menținerea liniei de gândire din decizia de unificare anterioară. ... 44. De altfel, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin Decizia nr. 33 din 14 mai 2018, la paragrafele 52 și 53, a constatat orientarea unanimă a instanțelor judecătorești în sensul că, în condițiile în care dispozițiile din Legea nr. 263/2010 sunt similare cu cele din Legea nr. 19/2000, care au fost interpretate de instanța supremă, soluția trebuie să fie identică, inclusiv în privința motivelor pentru care în jurisprudența de unificare au fost înlăturate dispoziții similare din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, aprobată cu completări prin Legea nr. 78/2005, cu modificările și completările ulterioare (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2005), cu cele conținute în Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010, prin aplicarea prioritară a principiului contributivității și necesitatea respectării principiului ierarhiei actelor normative. ... 45. Dispozițiile legale supuse interpretării sunt identice în conținut, iar acest aspect justifică soluționarea problemei de drept în sensul abordării de principiu din deciziile de recurs în interesul legii nr. 5 din 20 septembrie 2010, nr. 19 din 17 octombrie 2011 și nr. 19 din 10 decembrie 2012 (ubi eadem est ratio, eadem solutio esse debet). ... 46. De altfel, potrivit dispozițiilor art. 152 alin. (1) din Legea nr. 127/2019 privind sistemul public de pensii, cu modificările și completările ulterioare, care vor intra în vigoare la data de 1 septembrie 2023, „La determinarea punctajelor lunare, pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001, se utilizează venitul total lunar realizat, brut sau net, după caz, asupra căruia s-a datorat, potrivit legii, contribuția la bugetul asigurărilor sociale de stat“, ceea ce, în viitoarea reglementare, dă expresie principiului contributivității în sensul jurisprudenței de unificare anterior menționate și renunțării la condițiile suplimentare ca veniturile respective să fi avut caracter permanent și să fi făcut parte din baza de calcul al pensiilor conform legislației anterioare, cerințe prevăzute atât în Legea nr. 19/2000, cât și în Legea nr. 263/2010 și care au determinat, sub imperiul acestor legi, apariția practicii judiciare neunitare. ... 47. În concluzie, procurorul general a apreciat că, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 165 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, la stabilirea drepturilor de pensie trebuie avute în vedere toate veniturile salariale efectiv încasate, anterior datei de 1 aprilie 2001, cu privire la care au fost achitate contribuțiile de asigurări sociale, independent de caracterul permanent sau nepermanent al acestor venituri și de faptul că au făcut sau nu parte din baza de calcul al pensiilor conform legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001. ... ...