Decizia ÎCCJ nr. 71/2021 (HP)Punctul X

X. Înalta Curte de Casație și Justiție Examinând sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, raportul întocmit de judecătorii-raportori și chestiunea de drept ce se solicită a fi dezlegată, constată următoarele: 56. Reglementând, în cuprinsul art. 519 din Codul de procedură civilă, mecanismul procedural al pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ca un mijloc alternativ și/sau paralel pentru asigurarea unei practici judiciare unitare în aplicarea și interpretarea legii de către instanțele judecătorești, alături de mecanismul recursului în interesul legii, legiuitorul a instituit o serie de condiții de admisibilitate pentru declanșarea procedurii de sesizare în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, condiții care se impun a fi întrunite în mod cumulativ, după cum urmează: – existența unei cauze aflate în curs de judecată, în ultimă instanță; ... – cauza care face obiectul judecății să se afle în competența legală a unui complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului învestit să soluționeze cauza; ... – lămurirea chestiunii de drept să fie esențială pentru soluționarea pe fond a cauzei aflate în curs de judecată; ... – chestiunea de drept identificată să prezinte caracter de noutate și asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat și nici să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... ... 57. Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept constată că sesizarea formulată de Curtea de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale nu întrunește condițiile cumulative de admisibilitate privind pronunțarea unei hotărâri prealabile, reglementate de dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă. ... 58. Prin prezenta sesizare se solicită pronunțarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea modului de interpretare a dispozițiilor art. 165 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, în sensul de a stabili dacă la calculul drepturilor de pensie se au în vedere sporurile și alte venituri suplimentare realizate anterior datei de 1 aprilie 2001, dovedite cu adeverințe eliberate de unități, atunci când au fost încasate și au făcut parte din baza de calcul al contribuțiilor de asigurări sociale pe lângă alte venituri decât salariile înscrise în carnetele de muncă, valorificate conform art. 165 alin. (1) . ... 59. Raportând sesizarea privind pronunțarea hotărârii prealabile la condițiile impuse de dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă, se constată că există o cauză în curs de judecată, în contextul în care cauza pendinte a fost soluționată în primă instanță de Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, prin Sentința nr. 335 din 20 ianuarie 2021, care a admis cererea reclamantului și a obligat pârâta la emiterea unei decizii de recalculare a drepturilor de pensie pentru limită de vârstă prin care să se valorifice veniturile suplimentare reprezentând „ore suplimentare“, „ore acord“, „ore noapte“, „premii“, atestate de Adeverința nr. xxxxxx din 23 iulie 2020, eliberată de Societatea de Transport București. Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâta Casa de Pensii a Municipiului București. ... 60. Instanța de trimitere este legal învestită cu soluționarea cererii de apel într-un litigiu având natura juridică a asigurărilor sociale, ceea ce a conferit competență exclusivă, în primă instanță, tribunalului, conform art. 153 și 154 din Legea nr. 263/2010, iar hotărârea tribunalului este supusă numai apelului, conform art. 155 din Legea nr. 263/2010. Prin urmare, cauza aflată în faza apelului este în competența legală a unui complet de judecată legal învestit cu soluționarea pricinii în ultimă instanță, urmând să pronunțe o hotărâre definitivă, conform art. 96 pct. 3 raportat la art. 634 alin. (1) pct. 4 din Codul de procedură civilă. ... 61. Prin urmare, nu există aspecte de inadmisibilitate în ceea ce privește existența unui litigiu și calitatea instanței de sesizare, situație în care se impune analiza admisibilității cererii prin raportare la condițiile legate de problema de drept a cărei lămurire se solicită. ... 62. Verificând admisibilitatea sesizării supuse analizei, se constată că sunt conturate o serie de neregularități de natură a conduce la concluzia că nu este îndeplinită cerința noutății chestiunii de drept sesizate. ... 63. Cu referire la cerința noutății chestiunii de drept ce formează obiectul prezentei sesizări, în lipsa unei definiții legale a acestei noțiuni și a unor criterii de determinare a sa în cuprinsul art. 519 din Codul de procedură civilă, rămâne atributul Înaltei Curți de Casație și Justiție, sesizată cu pronunțarea unei hotărâri prealabile, să hotărască dacă problema de drept a cărei dezlegare se solicită este nouă. ... 64. În doctrină s-a exprimat opinia potrivit căreia sesizarea instanței supreme ar fi justificată sub aspectul îndeplinirii elementului de noutate atunci când problema de drept nu a mai fost analizată în doctrină - în interpretarea unui act normativ mai vechi - ori decurge dintr-un act normativ intrat în vigoare recent sau relativ recent prin raportare la momentul sesizării. De asemenea, problema de drept poate fi considerată nouă prin faptul că nu a mai fost dedusă judecății anterior. ... 65. În jurisprudența sa, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a statuat că cerința noutății este îndeplinită atunci când chestiunea de drept își are izvorul în reglementări recent intrate în vigoare, care au un potențial mai mare de a conține probleme de drept noi, cărora instanțele nu le-au dat o interpretare și aplicare la nivel jurisprudențial, dar și în reglementări mai vechi, cu condiția însă ca instanța să fie chemată să se pronunțe asupra respectivei probleme de drept pentru prima dată. ... 66. Prin urmare, caracterul de noutate se pierde pe măsură ce chestiunea de drept a primit o dezlegare din partea instanțelor, în urma unor interpretări adecvate, concretizate într-o practică judiciară constantă, care poate fi unitară sau neunitară. Sub acest aspect se vădesc a fi importante existența și dezvoltarea unei jurisprudențe în materia vizată. ... 67. Or, din examinarea hotărârilor judecătorești anexate actului de sesizare, precum și a hotărârilor judecătorești remise de curțile de apel din țară rezultă că opinia cvasiunanimă conturată este aceea că instanțele s-au pronunțat în sensul luării în considerare a sumelor pentru care fostul angajator menționează calculul și plata contribuției de asigurări sociale, conform legislației în vigoare, la momentul realizării fiecărui venit. Instanțele au reținut, în esență, că, în virtutea principiului contributivității, consacrat de art. 2 lit. c) din Legea nr. 263/2010, fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice și juridice participante la sistemul public de pensii, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se în temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite, astfel încât ceea ce interesează pentru stabilirea punctajului mediu anual sunt toate veniturile salariale efectiv încasate, cu privire la care au fost achitate contribuțiile individuale de asigurări sociale, independent de caracterul permanent sau nepermanent al acestor venituri și de faptul că au făcut sau nu parte din baza de calcul al pensiilor. ... 68. În fundamentarea opiniei au fost avute în vedere statuările Înaltei Curți de Casație și Justiție, potrivit cărora principalul element obiectiv apt să conducă la o justă și legală stabilire și reactualizare a pensiilor provenind din fostul sistem de asigurări sociale de stat îl reprezintă contribuțiile de asigurări sociale plătite, astfel că, la stabilirea și reactualizarea drepturilor de pensie, trebuie luate în calcul toate sporurile și alte venituri de natură salarială pentru care s-a plătit contribuția pentru asigurările sociale de stat. Astfel, instanțele au reținut că veniturile suplimentare solicitate a fi luate în calculul drepturilor de pensie trebuie să fie valorificate prin aplicarea cu prioritate a principiului contributivității, dat fiind faptul că, potrivit mențiunilor înscrise în adeverințe, pentru veniturile respective au fost calculate, reținute și virate de către angajator, contribuția de asigurări sociale. ... 69. S-a mai avut în vedere că, deși art. 165 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 și anexa nr. 15 din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 au în vedere numai posibilitatea de valorificare la stabilirea punctajului mediu anual a sporurilor cu caracter permanent, respectiv a veniturilor care, anterior datei de 1 aprilie 1992, au făcut parte din baza de calcul al pensiilor conform legislației anterioare, nu se poate aprecia că aceste dispoziții legale conduc la înlăturarea principiului contributivității, căruia i s-a dat eficiență și prin deciziile nr. 19 din 17 octombrie 2011 și nr. 19 din 10 decembrie 2012 și care impune a fi valorificate toate elementele salariale, identificate în mod exact, pentru care au fost reținute și virate în mod efectiv contribuții de asigurări sociale, independent de caracterul permanent sau nepermanent al acestora. ... 70. Prin urmare, în aplicarea acestor dispoziții legale, cu valoare de principiu în materie, instanțele au reținut că, în condițiile în care se atestă expres de către fostul angajator că pentru veniturile suplimentare, cum ar fi sporuri festive, prime, al 13-lea salariu, ore dormitor, ore suplimentare, siguranța circulației etc., evidențiate în adeverințele eliberate, a căror valorificare se solicită, s-a calculat și achitat contribuția de asigurări sociale, acest element esențial dă dreptul beneficiarului pensiei la recalcularea acesteia cu valorificarea respectivelor venituri suplimentare în considerarea principiului contributivității. Relevant este că organizarea și funcționarea sistemului public de pensii au la bază regula contributivității, care impune obligația valorificării oricărui element salarial, identificat în mod exact, pentru care au fost reținute și virate efectiv contribuțiile de asigurări sociale, independent de natura, obiectul, sursa, modul de calcul și valoarea celorlalte sume care au mai intrat în câștigul salarial brut ce a constituit baza de deducere a contribuțiilor. ... 71. Cum normele de drept în discuție au fost aplicate și interpretate de instanțele de judecată naționale, fiind conturată o opinie jurisprudențială cvasiunanimă, susținută de argumentele reținute în multitudinea hotărârilor judecătorești anexate, cerința de noutate a chestiunii de drept nu poate fi apreciată a fi îndeplinită, de vreme ce problema de drept a primit o dezlegare din partea instanțelor, în urma unei interpretări adecvate, concretizate într-o practică judiciară consacrată. ... 72. Un examen al hotărârilor judecătorești identificate ca relevante și comunicate la dosarul cauzei relevă faptul că în chestiunea de drept supusă dezlegării s-au pronunțat 138 de hotărâri, din care 17 au fost atașate sesizării de către instanța de trimitere, iar 27 nu sunt definitive (aflate în calea de atac sau lipsindu-le mențiunea „definitivă“). Numărul mare de hotărâri judecătorești, precum și orientarea cvasiunanimă a instanțelor către o anumită soluție conturează fără putință de tăgadă o jurisprudență consistentă pe o problemă de drept care și-a găsit dezlegarea în mod aproape unitar, care infirmă susținerea ideii de noutate a problemei de drept. ... 73. În argumentarea aceleiași susțineri despre inexistența unei probleme de drept noi vine și constatarea că hotărârile anexate sesizării și cele comunicate de curțile de apel sunt pronunțate în perioada 2012-2021, așadar, problematica s-a aflat o perioadă îndelungată în atenția instanțelor de judecată, practica judiciară apărând astfel ca fiind una consolidată. ... 74. Chestiunea de drept semnalată nu este nouă nici din perspectiva faptului că problema de drept generată de valorificarea, la stabilirea drepturilor de pensie, a unor venituri suplimentare celor care au constituit baza de calcul al pensiei, conform legislației anterioare anului 2001, dar pentru care a fost achitată contribuția de asigurări sociale; a făcut obiect de analiză al mai multor decizii ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, pronunțate de Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii sau de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. ... 75. În interpretarea dispozițiilor art. 2 lit. e) ,art. 78 și art. 164 alin. (1) și (2) din Legea nr. 19/2000 și ale art. 1 și 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2005), Înalta Curte de Casație și Justiție, în soluționarea recursului în interesul legii, a stabilit, prin Decizia nr. 5 din 20 septembrie 2010, că sumele plătite pentru munca prestată de foștii salariați în regim de lucru prelungit, în condițiile art. 1 și 2 din Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 1.546/1952, se au în vedere la stabilirea și recalcularea pensiilor din sistemul public. ... 76. În considerentele acestei decizii, instanța supremă a statuat că veniturile realizate din munca prestată peste programul normal de lucru sunt venituri cu caracter tarifar, care trebuie luate în considerare la stabilirea bazei de calcul al pensiei datorate pentru munca depusă, având în vedere că pentru aceste sume încasate s-a plătit contribuția la asigurările sociale de stat, deoarece Decretul nr. 389/1972 cu privire la contribuția pentru asigurări sociale de stat, cu modificările și completările ulterioare, prevedea această sarcină asupra câștigului brut realizat de personalul salariat, fără nicio distincție. Or, potrivit principiului contributivității, stabilit prin art. 2 lit. e) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare, fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice și juridice participante la sistemul public, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se în temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite. ... 77. De asemenea, s-a avut în vedere că veniturile obținute în regim de lucru prelungit nu reprezintă o formă de retribuire a muncii în regie sau după timp, deoarece art. 12 din Legea nr. 57/1974 prevedea această formă de retribuție pentru situația în care retribuția tarifară era stabilită pe oră, zi sau lună și se acorda personalului pentru timpul efectiv lucrat la realizarea integrală a sarcinilor de serviciu, exprimate sub forma unei norme de producție zilnică sau prin atribuții stabilite concret pentru fiecare loc de muncă. Așadar, timpul de muncă în regim de lucru prelungit are un alt regim juridic, fiind considerat de lege ca timp normal de lucru și retribuit ca atare. ... 78. Apoi, prin Decizia nr. 19 din 17 octombrie 2011, Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat, cu privire la formele de retribuire obținute în acord global, că acestea vor fi luate în considerare la stabilirea și recalcularea pensiilor din sistemul public, dacă au fost incluse în salariul brut și pentru acestea s-a plătit contribuția de asigurări sociale la sistemul public de pensii. ... 79. Rațiunile avute în vedere de Înalta Curte de Casație și Justiție la pronunțarea acestei decizii sunt aplicabile nu numai formelor de retribuire în acord, dar și oricăror alte venituri pentru care s-a plătit contribuția de asigurări sociale la sistemul public de pensii. ... 80. În considerentele acestei decizii, Înalta Curte de Casație și Justiție a reținut că, în conformitate cu art. 8, 9 și 117 din Legea nr. 57/1974 și art. 4 și 5 din Legea nr. 2/1983 cu privire la principiile de bază ale perfecționării sistemului de retribuire a muncii și de repartiție a veniturilor oamenilor muncii, care reglementa lucrul în acord global și instituia forma de retribuire prin acord global, veniturile realizate prin munca în acord global nu aveau natura unor sporuri, ci, la acea vreme, ele reprezentau însăși o formă de retribuire. ... 81. În același timp, dispozițiile art. 10 dinLegea nr. 3/1977 prevedeau că baza de calcul al pensiei o constituie retribuția tarifară, text ce a fost modificat ulterior prin Legea nr. 49/1992 pentru modificarea și completarea unor reglementări din legislația de asigurări sociale (Legea nr. 49/1992), prin care baza de calcul al pensiei a fost extinsă, în sensul că la stabilirea drepturilor de pensionare erau avute în vedere salariul de bază și o serie de sporuri sau indemnizații ce nu intraseră anterior în această bază. ... 82. Instanța supremă a reținut că apariția Legii nr. 19/2000 a dus la crearea unui sistem de asigurări sociale de tip nou, construit în jurul unui principiu fundamental, și anume că orice element salarial, efectiv încasat pe parcursul întregului stagiu de cotizare, pentru care salariatul și/sau angajatorul (în funcție de reglementarea în vigoare) au/a achitat statului contribuții de asigurări sociale trebuie să se reflecte în cuantumul pensiei. ... 83. În continuare, Înalta Curte de Casație și Justiție a observat că la pct. I-V din anexa la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2005 sunt enumerate sporurile, indemnizațiile și orice alte venituri suplimentare care trebuie avute în vedere la determinarea punctajului mediu anual, însă prin dispozițiile pct. VI se stipulează în mod expres că nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, întrucât nu au făcut parte din baza de calcul al pensiilor anterioare datei de 1 aprilie 2001 formele de retribuire în acord sau cu bucata, în regie ori după timp, pe bază de tarife sau cote procentuale. ... 84. Înalta Curte de Casație și Justiție a apreciat că această dispoziție normativă poate fi însă înlăturată, întrucât intră în contradicție atât cu prevederile anterioare din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2005, cât și cu Legea nr. 19/2000, în condițiile în care s-a încălcat principiul ierarhiei actelor normative, Legea nr. 19/2000 fiind legea-cadru, iar ordonanța de urgență fiind dată în aplicarea acestei legi, astfel încât se încalcă principiul fundamental al contributivității, cu neluarea în calcul a tuturor formelor de retribuire a muncii, anterior datei de 1 aprilie 2001. ... 85. Normele speciale reprezentate de dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/2005 se completează cu cele generale cuprinse în Legea nr. 19/2000, ambele reglementând domeniul pensiilor din sistemul public. Or, constatând aplicarea principiului contributivității, instanța de judecată nu creează norme juridice noi, după cum nu le ignoră pe cele existente, ci aplică o normă juridică existentă, cu valoare de principiu, unor situații particulare, în care este lipsit de relevanță juridică caracterul temporar și variabil al unor venituri, câtă vreme pentru acestea au fost reținute sume reprezentând contribuții la fondul de pensii. ... 86. Prin urmare, s-a concluzionat că neluarea în considerare a unor sume care au constituit baza de calcul al contribuției de asigurări sociale echivalează cu o încălcare a principiului contributivității, având drept finalitate nerealizarea scopului avut în vedere de legiuitor (drepturi de pensie calculate conform contribuției de asigurări sociale) și crearea unei discriminări între persoanele care au realizat stagii de cotizare anterior și ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2005 fiind emisă în considerarea atingerii scopului fundamental al înlăturării inechităților dintre persoanele pensionate sub imperiul Legii nr. 3/1977, în raport cu cele pensionate sub imperiul legii noi, Legea nr. 19/2000, în ceea ce privește cuantumul acestor drepturi. ... 87. Astfel, în condițiile în care se constată de către instanțele învestite cu cereri de recalculare a pensiilor că pentru sumele salariale reprezentând venituri suplimentare pentru munca în acord angajatorul a plătit contribuția de asigurări sociale la sistemul public de pensii, că aceste drepturi salariale suplimentare au fost incluse în salariul de bază brut, că bugetul asigurărilor sociale a fost alimentat cu contribuția de asigurări sociale plătită de către angajator, aferentă veniturilor salariale suplimentare obținute de către salariați, este firesc ca o parte din această contribuție să revină foștilor salariați, în prezent pensionați, și să fie avută în vedere la recalcularea drepturilor de pensie, conform Legii nr. 19/2000 și Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/2005. ... 88. Tot în aceeași orientare se înscrie și Decizia nr. 19 din 10 decembrie 2012, prin care Înalta Curte de Casație și Justiție, în interpretarea și aplicarea prevederilor art. 2 lit. e) și art. 164 alin. (2) și (3) din Legea nr. 19/2000 și pct. V din anexa la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2005, a admis recursul în interesul legii și a stabilit că sporurile și alte venituri suplimentare realizate anterior datei de 1 aprilie 2001 vor fi luate în considerare la stabilirea și recalcularea pensiilor din sistemul public dacă au fost incluse în baza de calcul conform legislației anterioare, sunt înregistrate în carnetul de muncă sau în adeverințele eliberate de unități, conform legislației în vigoare, și pentru acestea s-a plătit contribuția de asigurări sociale. ... 89. În considerentele acestei decizii, în privința sporurilor și veniturilor suplimentare utilizate la determinarea punctajelor anuale pentru perioadele anterioare intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii a analizat art. 10 din Legea nr. 3/1977, în forma sa inițială, ce prevedea că baza de calcul al pensiei o constituie retribuția tarifară, iar prin Legea nr. 49/1992 acest text de lege a fost modificat în sensul că la stabilirea drepturilor de pensie erau avute în vedere salariul de bază și o serie de sporuri cu caracter permanent, care nu intraseră anterior în această bază. ... 90. S-a avut în vedere că ulterior, prin art. 164 din Legea nr. 19/2000, s-a prevăzut că la determinarea punctajelor anuale pentru perioada anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000, în procedura de stabilire și recalculare a drepturilor de pensie, se iau în calcul salariile brute sau nete, în conformitate cu modul de înregistrare în carnetul de muncă, sporurile care au făcut parte din baza de calcul al pensiilor conform legislației anterioare și sunt înregistrate în carnetul de muncă și sporurile cu caracter permanent care, după data de 1 aprilie 1992, au făcut parte din baza de calcul al pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înregistrate în carnetul de muncă sau care sunt dovedite cu adeverințe eliberate de unități, conform legislației în vigoare, și s-a plătit contribuția de asigurări sociale, sens în care a apreciat că neluarea în considerare a unor sume pentru care s-au plătit contribuțiile de asigurări sociale echivalează cu o încălcare a principiului contributivității, având drept finalitate nerealizarea scopului avut în vedere de legiuitor. ... 91. Astfel cum s-a concluzionat de către Înalta Curte de Casație și Justiție, principalul element obiectiv apt să conducă la o justă și legală stabilire și reactualizare a pensiilor provenind din fostul sistem de asigurări sociale de stat îl reprezintă contribuțiile de asigurări sociale plătite, astfel că, la stabilirea și reactualizarea drepturilor de pensie, trebuie luate în calcul toate sporurile și alte venituri de natură salarială pentru care angajatorul/angajatul a plătit contribuția pentru asigurările sociale de stat. ... 92. Ca atare, și prin Decizia nr. 19 din 10 decembrie 2012, obligatorie potrivit art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă, Înalta Curte de Casație și Justiție a dat prevalență principiului contributivității, care implică luarea în considerare a veniturilor pentru care s-a plătit contribuția de asigurări sociale, deci care fac parte din baza de calcul al contribuției de asigurări sociale. ... 93. Este de observat că, deși aceste decizii obligatorii susevocate, pronunțate în cadrul mecanismelor de unificare jurisprudențială, au avut în vedere legislația anterioară în materie de pensii publice, statuările instanței supreme se impun, pentru identitate de rațiune, de vreme ce noua reglementare a păstrat soluția legiuitorului anterior, art. 165 din Legea nr. 263/2010 având aceeași redactare cu prevederile art. 164 alin. (2) și (3) din Legea nr. 19/2000, astfel încât considerentele ce au stat la baza soluțiilor obligatorii de interpretare a textelor menționate ale Legii nr. 19/2000 își mențin actualitatea și în privința textelor similare din noul act normativ supus analizei de față. ... 94. Sub acest aspect, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin Decizia nr. 33 din 14 mai 2018, respingând, ca inadmisibilă, sesizarea formulată în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile care viza dacă „Efectele pe care trebuie să le producă prevederile art. 518 din Codul de procedură civilă determină sau nu încetarea aplicării dispozițiilor Deciziei în interesul legii nr. 19/2011 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii după intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, prin care au fost abrogate textele legale care au făcut obiectul interpretării prin amintita decizie în interesul legii, texte care au fost preluate însă în aceeași formă în noua legislație de asigurări sociale“, a reținut că: 51. (...) instanțele judecătorești au fost învestite cu soluționarea unor cereri de chemare în judecată cu un obiect identic cauzei înregistrate pe rolul instanței de trimitere, iar în contextul soluționării acestor cereri s-a pus, în mod unanim, problema interpretării art. 518 din Codul de procedură civilă, în sensul de a se determina dacă efectele pe care le produc aceste prevederi determină sau nu încetarea aplicării dispozițiilor Deciziei nr. 19/2011 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul ... legii după intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010, prin care au fost abrogate textele legale care au făcut obiectul interpretării prin amintita decizie în interesul legii, texte care au fost preluate însă în aceeași formă în noua legislație de asigurări sociale. 52. Faptul că jurisprudența, în aplicarea acestui text de lege, se conturase și nu mai este vorba de o chestiune de drept nouă rezultă, așadar, din analiza hotărârilor judecătorești depuse la dosar de către curțile de apel. Toate instanțele de judecată, cu două excepții, au exprimat opinia unanimă în a aprecia că art. 518 din Codul de procedură civilă trebuie interpretat în sensul că, într-adevăr, acest articol prevede că decizia în interesul legii își încetează aplicabilitatea la data modificării, abrogării sau constatării neconstituționalității dispoziției legale care a făcut obiectul interpretării, însă în condițiile în care dispozițiile menționate anterior din Legea nr. 263/2010 sunt similare cu cele din Legea nr. 19/2000, care au fost interpretate de instanța supremă, s-a apreciat că soluția trebuie să fie identică. S-a mai reținut, în esență, că dispozițiile cuprinse în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2005 și Legea nr. 19/2000, care au fost interpretate de către Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia sus-menționată, au fost preluate cu același conținut în legislația privitoare la sistemul unitar de pensii publice, motiv pentru care instanțele au apreciat că aspectele avute în vedere cu ocazia pronunțării Deciziei nr. 19/2011 sunt aplicabile și în cazul cererilor de calculare a pensiilor formulate după data de 1 ianuarie 2011. ... 53. S-a mai considerat că motivele pentru care instanța supremă a înlăturat aplicarea dispozițiilor identice din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2005, aprobată cu completări prin Legea nr. 78/2005, fundamentate pe aplicarea prioritară a principiului contributivității și necesitatea respectării principiului ierarhiei actelor normative, își mențin valabilitatea și sunt incidente mutatis mutandis și în privința prevederilor cuprinse în normele de aplicare a Legii nr. 263/2010. ... 54. Majoritatea instanțelor de judecată au mai reținut că trebuie avute în vedere considerentele Deciziei nr. 10/2015, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, prin care s-a verificat dacă dispozițiile art. 518 din Codul de procedură civilă se aplică Deciziei nr. 19/2011 și s-a reținut că, potrivit principiului tempus regit actum, aceasta a fost pronunțată în baza art. 330^7 din Codul de procedură civilă din 1865, fiind supusă regimului juridic instituit de vechiul cod. S-a mai considerat că art. 518 din Codul de procedură civilă se aplică hotărârilor pronunțate în interesul legii după intrarea în vigoare a noului cod de procedură. În concluzie, a reținut că dispozițiile art. 518 din Codul de procedură civilă nu pot constitui obiect al interpretării în această cauză care are ca obiect o decizie pronunțată în baza vechiului cod de procedură civilă. ... 55. În aceste condiții, orientarea jurisprudenței naționale spre o anumită interpretare a normelor analizate și existența unei practici judiciare a instanțelor naționale determină pierderea caracterului de noutate a chestiunii de drept supuse analizei. ... ... 95. Fiind solicitată pronunțarea unei hotărâri prealabile cu privire la interpretarea și aplicarea art. 165 din Legea nr. 263/2010, raportat la principiul contributivității, reținut în considerentele deciziilor nr. 5 din 20 septembrie 2010, nr. 19 din 17 octombrie 2011 și nr. 19 din 10 decembrie 2012, în situația în care veniturile realizate de salariat în perioada anterioară anului 2001 sunt mai mici decât salariile înscrise în carnetul de muncă, Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Decizia nr. 84 din 20 noiembrie 2017, a respins, ca inadmisibilă, sesizarea formulată. ... 96. Instanța supremă a avut în vedere faptul că din cuprinsul încheierii de sesizare rezultă că, prin contestația dedusă judecății, s-a solicitat să se dispună anularea deciziei de pensie, respectiv obligarea intimatei la recalcularea drepturilor de pensie, ținând seama de veniturile realizate conform adeverințelor depuse la dosar (care atestă retribuția tarifară pentru timpul efectiv lucrat în regim normat de lucru, pentru care s-a plătit contribuția de asigurări sociale) și care erau mai mari decât salariile de încadrare, deja valorificate la determinarea drepturilor de pensie ale reclamantului. S-a reținut că, în apel, intimata a criticat hotărârea primei instanțe, în raport cu dispozițiile art. 165 din Legea nr. 263/2010, susținând, în esență, că nu există temei legal pentru valorificarea la determinarea punctajului mediu anual a retribuției tarifare pentru timpul lucrat în regim normat de lucru, că această retribuție nu poate fi calificată drept formă de retribuire în acord și că, în mod eronat, instanța de fond a reținut că veniturile primite sub formă de acord global au intrat în baza de calcul al contribuției de asigurări sociale. Astfel, s-a concluzionat că titularul sesizării a solicitat pronunțarea unei hotărâri prealabile cu privire la o chestiune de drept care, din perspectiva elementelor definitorii redate de chiar actul de sesizare, intră în categoria celor generice, pur teoretice, fără nicio legătură cu circumstanțele cauzei pendinte. Totodată, s-a reținut că nu este îndeplinită nici condiția noutății chestiunii de drept a cărei lămurire se solicită, întrucât dispozițiile art. 165 din Legea nr. 263/2010 sunt similare celor cărora le-au succedat, înscrise în art. 164 alin. (1) -(3) dinLegea nr. 19/2000, și care au fost supuse interpretării prin deciziile instanței supreme, rațiunile expuse fiind în egală măsură transpuse în interpretarea noilor dispoziții care au făcut obiectul sesizării. ... 97. Considerente similare au fost avute în vedere și la pronunțarea de către Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a Deciziei nr. 57 din 9 decembrie 2019, prin care au fost respinse, ca inadmisibile, sesizările conexate în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la interpretarea dispozițiilor art. 165 alin. (1) și (2) din Legea nr. 263/2010, în sensul de a se stabili dacă, în scopul verificării condiției ca anumite venituri suplimentare să fi făcut parte din baza de calcul al pensiei, trebuie avută în vedere noțiunea de „baza de calcul al pensiei“, astfel cum era definită de dispozițiile art. 10 raportat la art. 21 din Legea nr. 3/1977, sau verificarea trebuie să se raporteze la baza de calcul al contribuției de asigurări sociale, conform legislației în vigoare în perioada realizării veniturilor salariale, astfel cum este atestată de emitentul adeverinței. ... 98. În considerentele acestei decizii, semnalând distincția și lămurind noțiunile de „bază de calcul al pensiei conform legislației anterioare“ și „bază de calcul al contribuției de asigurări sociale“, pentru verificarea condiției privind caracterul esențial al chestiunii de drept semnalate de a cărei interpretare depinde soluționarea pe fond a cauzei, Înalta Curte de Casație și Justiție a reținut că problema interpretării art. 165 alin. (1) -(3) din Legea nr. 263/2010, care a preluat întocmai dispozițiile art. 164 alin. (1) -(3) dinLegea nr. 19/2000, nu este nouă, întrucât a mai fost anterior analizată, atât în jurisprudența instanțelor judecătorești, cât și prin decizii ale instanței supreme în procedurile de unificare a practicii judiciare la care a făcut trimitere în cuprinsul paragrafelor 117-143. ... 99. Din examinarea jurisprudenței sus-evocate a Înaltei Curți de Casație și Justiție rezultă că toate aceste decizii au fost pronunțate în cadrul mecanismelor de unificare jurisprudențială în legătură cu interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 2 lit. e) și art. 164 alin. (1) -(3) dinLegea nr. 19/2000 ori a dispozițiilor art. 2 lit. c) și art. 165 din Legea nr. 263/2010 (care au un conținut similar cu normele legale din reglementarea anterioară). ... 100. Or, față de cele expuse, solicitarea titularului sesizării în legătură cu lămurirea caracterului valorificabil al veniturilor suplimentare, atestate prin adeverințele din care rezultă că acestea au făcut parte dintr-o bază lunară de calcul al contribuției de pensie, constituită din salarii variabile, obținute potrivit sistemului de retribuire după cantitate și calitate, iar nu cu salarii tarifare cuprinse în carnetele de muncă, a fost lămurită din perspectiva existenței deciziilor pronunțate de Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii nr. 5 din 20 septembrie 2010, nr. 19 din 17 octombrie 2011 și nr. 19 din 10 decembrie 2012, care au clarificat o serie de chestiuni de drept punctuale, în temeiul unor considerente juridice pertinente, precum și a Deciziilor Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 84 din 20 noiembrie 2017, nr. 33 din 14 mai 2018 și nr. 57 din 9 decembrie 2019, ceea ce conduce la concluzia unei învestiri nejustificate. ... 101. Așadar, problema de drept ce face obiectul sesizării pendinte a mai fost analizată de instanța supremă, în interpretarea unui act normativ mai vechi, dar care cuprindea o reglementare similară celui supus examinării de față sau chiar a normei legale a cărei interpretare se solicită prin prezenta sesizare. ... 102. În plus, trebuie notat și faptul că întrebarea instanței de trimitere, sub argumentarea prezentată în cuprinsul considerentelor încheierii de sesizare, presupune stabilirea chiar a modului de aplicare a legii la situația de fapt dedusă judecății printr-un raționament juridic ce ar conduce la însăși soluționarea cauzei, operațiune ce excedează atribuțiilor Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. ... 103. Aplicarea normei legale în condițiile particulare speței constituie o operațiune ce rămâne în atribuțiile instanței învestite cu soluționarea cauzei, în modalitatea specifică procedurii judiciare contencioase, respectiv de analiză a probatoriului pe care părțile îl pot furniza, corespunzător poziției procesuale adoptate, competență ce nu poate fi, în nicio împrejurare, delegată instanței supreme atunci când aceasta este chemată să își exercite rolul de autoritate învestită cu unificarea jurisprudenței pe calea hotărârii prealabile. ... 104. În acest fel, instanța de trimitere se depărtează de la scopul urmărit de legiuitor prin instituirea mecanismului de unificare a practicii judiciare, reglementat prin dispozițiile art. 519-520 din Codul de procedură civilă, solicitându-i instanței supreme să ofere un raționament specific judecății de caz și pe care, în calitatea sa de instanță învestită cu soluționarea procesului, exclusiv instanța de trimitere este nu numai îndreptățită, dar și obligată să îl realizeze. ... 105. Așa fiind, în conformitate cu deciziile obligatorii pronunțate în cadrul mecanismelor de unificare jurisprudențială, precum și în acord cu Decizia Curții Constituționale nr. 736 din 24 decembrie 2006, instanței de trimitere, în exercitarea deplinei jurisdicții în fapt și în drept, îi incumbă atributul exclusiv al verificării împrejurării dacă, potrivit legislației anterioare, s-au încasat sau nu contribuții de asigurări sociale de stat pentru veniturile excluse de la stabilirea punctajului anual și dacă aceste venituri au făcut sau nu parte din baza de calcul al pensiilor, aspect care se circumscrie unei probleme de fapt și de aplicare a legii în cazul concret dedus judecății. ... ...