Decizia ÎCCJ nr. 21/2022 (RIL)Punctul III
Punctul III
III. Examenul practicii judiciare
13. Din verificarea practicii instanțelor judecătorești, Colegiul de conducere al Curții de Apel Galați a identificat existența a două orientări în această problemă de drept. ...
14. Astfel, într-o primă orientare jurisprudențială, unele instanțe au apreciat că în litigiile în care obiectul cererii de chemare în judecată îl reprezintă o contestație formulată împotriva unui act pentru care legea prevede că singura modalitate de anulare este o contestație introdusă la instanța judecătorească competentă într-un termen de decădere (cum ar fi contestația la decizia de stabilire a pensiei, contestația la executare, plângerea contravențională etc.), iar după comunicarea cererii de chemare în judecată intimatul depune întâmpinare prin care învederează că este de acord cu anularea actului contestat (decizia de stabilire a pensiei, actul de executare silită, procesul-verbal de contravenție etc.), totuși, intimatul nu poate invoca beneficiul art. 454 din Codul de procedură civilă pentru a fi scutit de la plata cheltuielilor de judecată. Se arată și că soluția este aceeași în cazul unui litigiu în care hotărârea nu se poate pronunța doar pe baza recunoașterii. ...
15. În motivarea opiniei se menționează că regula din art. 454 din Codul de procedură civilă, care se regăsea și în reglementarea anterioară (art. 275 din Codul de procedură civilă din 1865), impune următoarele două condiții pentru ca beneficiul să poată fi invocat de către pârât:
– pe de o parte, litigiul să fie din categoria celor susceptibile de procedura punerii în întârziere; ...
– pe de altă parte, să nu fie vorba despre un litigiu în care recunoașterea nu este admisă ca mijloc de probă sau în care hotărârea nu se poate pronunța doar pe baza recunoașterii. ... ...
16. În ceea ce privește prima condiție se constată că textul face expres trimitere la procedura punerii în întârziere (a debitorului) reglementată în Codul civil în titlul V - Executarea obligațiilor, capitolul II - Executarea silită a obligațiilor, secțiunea a 2-a - Punerea în întârziere a debitorului, respectiv în art. 1.521-1.526. ...
17. Din formularea expresă a art. 454 din Codul de procedură civilă rezultă că acest text nu poate fi invocat decât în cazul litigiilor susceptibile de procedura punerii în întârziere, cum sunt cele de natură contractuală. ...
18. În cazul în care obiectul acțiunii este o contestație împotriva unui act administrativ, cum ar fi o decizie de pensie, sau împotriva unui proces-verbal de contravenție ori o contestație la executare, litigii pentru care legea prevede că pentru a obține anularea actului cel interesat este obligat să urmeze direct calea unei contestații în instanță în cadrul unui termen de decădere, prevederile art. 454 din Codul de procedură civilă nu pot fi invocate de pârâtul care, achiesând la susținerile din contestație, după ce i-a fost comunicată, declară că este de acord cu anularea actului contestat sau chiar emite o decizie de revizuire din oficiu a actului anterior, achiesând la susținerile părții adverse. ...
19. Această conduită este permisă de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 263/2010), în situația deciziilor de pensie, potrivit art. 107 alin. (1) ; în acest caz, emiterea deciziei de revizuire duce la respingerea contestației ca rămasă fără obiect, însă culpa procesuală care stă la baza acordării cheltuielilor de judecată aparține doar intimatei (casa teritorială de pensii), contestatorul neavând altă posibilitate legală pentru a obține anularea actului decât prin introducerea cererii de chemare în judecată. ...
20. Astfel, art. 139 alin. (1) din Legea nr. 127/2019 privind sistemul public de pensii, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 127/2019), prevede că: „Deciziile emise de casele teritoriale de pensii pot fi contestate, în termen de 45 de zile de la comunicare, la instanța judecătorească competentă.“ ...
21. De asemenea, art. 31 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare (Ordonanța Guvernului nr. 2/2001), prevede că: „Împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii se poate face plângere în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării acestuia“, iar plângerea se depune la judecătoria în a cărei circumscripție a fost săvârșită contravenția, conform art. 32 alin. (1) . ...
22. Nu în ultimul rând, Codul de procedură civilă prevede că:
+
Articolul 712
(1) Împotriva executării silite, a încheierilor date de executorul judecătoresc, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare (...)
+
Articolul 714
(1) Contestația se introduce la instanța de executare. (...)
(3) Contestația privind lămurirea înțelesului, întinderii sau aplicării titlului executoriu se introduce la instanța care a pronunțat hotărârea ce se execută. Dacă o asemenea contestație vizează un titlu executoriu ce nu emană de la un organ de jurisdicție, competența de soluționare aparține instanței de executare.
+
Articolul 715
(1) Dacă prin lege nu se prevede altfel, contestația privitoare la executarea silită propriu-zisă se poate face în termen de 15 zile (...) ...
23. Așadar, în astfel de litigii, pârâtul nu se poate afla de drept în întârziere și nici nu există posibilitatea punerii acestuia în întârziere prealabil pornirii procesului. ...
24. În ceea ce privește a doua condiție se arată că atât în situația litigiilor enumerate anterior, cât și în alte categorii de litigii, hotărârea de anulare a actului sau de stabilire ori contestare a filiației nu se poate pronunța doar pe baza recunoașterii pârâtului, caz în care dispozițiile art. 454 din Codul de procedură civilă nu pot fi invocate de pârâtul care este de acord cu admiterea acțiunii cel târziu la primul termen de judecată. ...
25. În toate cazurile indicate anterior, chiar dacă intimatul este de acord cu admiterea contestației, achiesând la susținerile petentului, actul contestat nu poate fi anulat de instanță prin simplul fapt al recunoașterii, ci doar ca urmare a constatării nelegalității acestuia. La fel, în situația acțiunilor privind filiația, prevăzute de art. 421-434 din Codul civil, hotărârea judecătorească nu se poate pronunța doar pe baza recunoașterii pârâtului, ci numai ca urmare a administrării mijloacelor de probă permise de lege. ...
26. S-a subliniat, pentru situația particulară a plângerii contravenționale, în cazul admiterii unei excepții de neconstituționalitate, că problema a fost analizată și la întâlnirea președinților secțiilor de contencios administrativ și fiscal ale Înaltei Curți de Casație și Justiție și curților de apel de la Timișoara, din 22-23 aprilie 2021, soluția unanimă fiind în sensul primei opinii. ...
27. În ilustrarea acestei orientări jurisprudențiale s-a depus un număr de 33 de hotărâri judecătorești relevante. ...
28. În cea de-a doua orientare jurisprudențială s-a reținut că dispozițiile art. 454 din Codul de procedură civilă sunt aplicabile inclusiv în categoriile de litigii mai sus amintite. ...
29. În motivarea acestei opinii se arată că textul prevede o cauză de exonerare a pârâtului de la plata cheltuielilor de judecată indiferent de litigiu și de obiectul acestuia. În plus, art. 1.522 alin. (5) din Codul civil, text la care trimite dispoziția procesuală în discuție, stabilește că, atât timp cât pârâtul nu se afla de drept în întârziere și nu a existat o punere în întârziere a lui de către reclamant anterior introducerii acțiunii, acesta poate invoca prevederile art. 454 din Codul de procedură civilă. ...
30. Cu titlu de exemplu, prin Decizia civilă nr. 991 din 11 noiembrie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Galați - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, în Dosarul nr. 675/113/2021, s-a reținut că, în cazul în care a fost emisă o decizie de revizuire din oficiu a pensiei până la primul termen de judecată, dispozițiile art. 454 din Codul de procedură civilă sunt aplicabile, iar intimata (casa teritorială de pensii) poate invoca acest text pentru a obține exonerarea de la plata cheltuielilor de judecată. S-a argumentat că, deși Legea nr. 263/2010 prevede că pensionarul nemulțumit de o decizie are posibilitatea să o conteste în instanță, există și instituția revizuirii prevăzută de art. 107 din lege, în situația în care se constată existența unor erori, care pot fi corectate de casa de pensii, din oficiu sau la cererea asiguratului. S-a apreciat că pensionarul (petentul) poate solicita mai întâi casei teritoriale de pensii emiterea unei decizii de revizuire în conformitate cu acest text de lege, cererea astfel formulată având valoarea unei puneri în întârziere. Ca urmare, chiar dacă s-a constatat culpa procesuală a pârâtei, aceasta nu poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată, cu nerespectarea art. 454 din Codul de procedură civilă, care prevede o cauză de exonerare a pârâtului de la plata cheltuielilor de judecată, independentă de culpa acestuia, pentru simplul motiv că a recunoscut pretențiile reclamantului într-un termen rezonabil, înainte de primul termen de judecată, fără să fi fost pus în întârziere anterior intentării procesului. ...
31. Autorul sesizării a depus un număr de 16 hotărâri judecătorești relevante pronunțate de instanțele naționale, în sensul acestei orientări jurisprudențiale. ... ...
Sursa oficială ↗