Decizia ÎCCJ nr. 57/2022 (HP)Punctul IV

IV. Motivele reținute de titularul sesizării referitoare la admisibilitatea procedurii 26. Instanța de trimitere, procedând la analiza condițiilor de admisibilitate prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă, referitoare la declanșarea procedurii pronunțării de către Înalta Curte de Casație și Justiție a unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, a apreciat că acestea sunt întrunite cumulativ. ... 27. Astfel, cauza se află în curs de judecată, având în vedere că Dosarul nr. 25.029/3/2020 este înregistrat pe rolul Curții de Apel București - Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie din data de 5 octombrie 2021 și nu a fost soluționat până la data prezentei sesizări. ... 28. Instanța de trimitere judecă în ultimă instanță, întrucât Dosarul nr. 25.029/3/2020 se află în etapa procesuală a apelului, care reprezintă singura cale de atac de reformare prevăzută în materia cererilor întemeiate pe Legea nr. 165/2013, conform dispozițiilor art. 35 alin. (4) din acest act normativ. Ca atare, Curtea de Apel București, învestită cu soluționarea celor două apeluri, urmează să soluționeze cauza prin pronunțarea unei hotărâri judecătorești care, potrivit dispozițiilor art. 634 alin. (1) pct. 4 din Codul de procedură civilă, este definitivă. ... 29. Cauza se află în competența legală a unui complet de judecată al curții de apel, completul 10 Apel din cadrul Secției a III-a civile și pentru cauze cu minori și de familie a Curții de Apel București fiind învestit cu Dosarul nr. 25.029/3/2020, având ca obiect apelurile promovate împotriva hotărârii pronunțate de instanța de fond. ... 30. Soluționarea pe fond a cauzei depinde de lămurirea chestiunii de drept în discuție, întrucât, în ipoteza în care s-ar constata neîntemeiată critica pârâtei că imobilul ar fi fost în mod nelegal evaluat de către prima instanță prin raportare la grila notarilor publici valabilă pentru anul 2019, în loc de cea valabilă pentru anul 2013, dar s-ar constata întemeiat apelul incident, în sensul că sunt aplicabile în cauză dispozițiile art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 193/2021, se impune a fi interpretată sintagma „anul anterior emiterii deciziei de compensare de către Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor“. ... 31. Chestiunea de drept prezintă caracter de noutate, în contextul în care este generată de un act normativ recent, respectiv Legea nr. 193/2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 681 din 9 iulie 2021, și se ridică în toate contestațiile judiciare formulate împotriva deciziilor de compensare emise de către Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor, ceea ce constituie un număr considerabil de litigii la nivelul secțiilor civile ale tribunalelor și curților de apel din întreaga țară, existând diferențe între valorile imobilelor stabilite prin aplicarea grilei notarilor publici valabile pentru anul precedent emiterii deciziei de compensare de către Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor și cele stabilite prin aplicarea grilei notarilor publici valabile pentru anul precedent pronunțării sentinței în primă instanță sau pronunțării deciziei în apel, astfel încât apare necesar ca această problemă de drept să fie tranșată cu valoare de principiu, pe calea procedurii reglementate de art. 519 din Codul de procedură civilă, ce reprezintă un mecanism de preîntâmpinare a jurisprudenței neunitare. ... 32. Este important de precizat că noutatea acestei chestiuni de drept a fost expres reținută în Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 9 din 21 februarie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 326 din 4 aprilie 2022 (Decizia nr. 9 din 21 februarie 2022), relevante fiind considerentele din paragrafele 92-96. ... 33. Chestiunea de drept nu a făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... 34. Legat de această condiție, este important de observat că prin deciziile nr. 80 din 12 noiembrie 2018 și nr. 46 din 7 iunie 2021, Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat asupra chestiunii de drept ce face obiectul prezentei sesizări, ci asupra altor probleme de drept. ... 35. Astfel, prin Decizia nr. 80 din 12 noiembrie 2018, Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat că dispozițiile >art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, astfel cum a fost modificată și completată prin >Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 98/2016 pentru prorogarea unor termene, instituirea unor noi termene, privind unele măsuri pentru finalizarea activităților cuprinse în contractele încheiate în cadrul Acordului de împrumut dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare pentru finanțarea Proiectului privind reforma sistemului judiciar, semnat la București la 27 ianuarie 2006, ratificat prin Legea nr. 205/2006, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 111/2017 (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 98/2016), se aplică și cauzelor aflate pe rolul instanțelor judecătorești având ca obiect decizii de compensare emise anterior intrării în vigoare a legii modificate (paragrafele 62-65). ... 36. De asemenea, prin Decizia nr. 46 din 7 iunie 2021, fiind sesizată cu privire la interpretarea dispozițiilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 219/2020, în sensul de a lămuri dacă aceste prevederi se aplică și cauzelor aflate pe rolul instanțelor judecătorești în calea de atac a apelului, Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat că, drept urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 189 din 18 martie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 4 mai 2021 (Decizia nr. 189 din 18 martie 2021), dispozițiile art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 219/2020, și-au încetat efectele și nu mai pot constitui temei juridic pentru cauzele aflate pe rolul instanțelor judecătorești având ca obiect decizii de compensare emise anterior intrării în vigoare a legii modificate, nesoluționate definitiv la data publicării deciziei instanței de contencios constituțional în Monitorul Oficial al României, Partea I (paragrafele 96-98 și 109-111). ... 37. Totodată, este important a observa că nici prin Decizia nr. 9 din 21 februarie 2022, Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat asupra chestiunii de drept ce face obiectul prezentei sesizări, pe calea considerentelor, atunci când a respins ca inadmisibile sesizările formulate de Curtea de Apel București - Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie și >de Curtea de Apel Timișoara - Secția I civilă. ... 38. Astfel, sesizarea formulată de Curtea de Apel Timișoara - Secția I civilă a privit ipoteza în care dosarul de despăgubiri este soluționat de către instanța de judecată, în conformitate cu dispozițiile art. 35 alin. (2) și (3) din Legea nr. 165/2013, iar nu de către Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor, prin emiterea pe cale administrativă a unei decizii de validare și de compensare, astfel cum este situația în cauza de față. ... 39. Ca atare, pentru lămurirea chestiunii de drept în discuție, nu poate fi aplicat, nici tale quale, nici mutatis mutandis, raționamentul instanței supreme prezentat în paragrafele 126-129 ale Deciziei nr. 9 din 21 februarie 2022, întrucât acesta a avut ca premisă ipoteza în care nu există o decizie de compensare emisă în procedura administrativă de către Comisia Națională, iar hotărârea judecătorească ține locul acestei decizii, context în care art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 trebuie interpretat în sensul că măsurile compensatorii prin puncte trebuie determinate prin raportare la grilele notariale valabile pentru anul precedent pronunțării hotărârii judecătorești. ... 40. Referitor la sesizarea formulată de Curtea de Apel București - Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, aceasta a avut ca obiect următoarea chestiune de drept: în interpretarea art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, în situația unei contestații împotriva unei decizii emise de Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor, acordarea despăgubirilor se face prin aplicarea grilei notariale valabile pentru anul precedent emiterii propriu-zise a deciziei de către Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor sau prin aplicarea grilei notariale valabile pentru anul precedent rămânerii sale definitive? ... 41. Se constată, așadar, că sesizarea formulată de Curtea de Apel București - Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie este (parțial) identică cu prezenta sesizare, însă trebuie subliniat că Înalta Curte de Casație și Justiție a respins acea sesizare ca inadmisibilă, în urma constatării faptului că de lămurirea chestiunii de drept nu depindea soluționarea pe fond a cauzei, raționamentul instanței supreme fiind cuprins în paragrafele 99-112. ... 42. Or, după cum s-a arătat deja, în litigiul de față, soluționarea pe fond a cauzei depinde de lămurirea chestiunii de drept în discuție, pentru argumentele prezentate în paragraful 30. ... ...