Decizia ÎCCJ nr. 49/2022 (HP)Punctul V

V. Punctul de vedere al instanței de trimitere A. Cu privire la admisibilitatea sesizării 22. Instanța de trimitere a apreciat că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă. ... ... B. Cu privire la chestiunea de drept supusă dezlegării 23. Instanța de trimitere și-a exprimat punctul de vedere în sensul că plângerea contravențională poate fi modificată, atât sub aspectul obiectului, cât și al motivelor, până la termenul stabilit de art. 204 din Codul de procedură civilă, art. 31 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 neinstituind o derogare de la prevederile dreptului comun. ... 24. Orientarea jurisprudențială în care s-a apreciat că motivele plângerii contravenționale pot fi formulate numai în termenul de 15 zile de la comunicarea procesului-verbal de contravenție, ulterior acestui termen nemaiputând fi formulate noi motive, se bazează pe interpretarea Deciziei nr. 44 din 21 noiembrie 2016, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, care nu poate fi interpretată în sensul respectiv, întrucât privește procedura regularizării cererii de chemare în judecată care nu cuprinde motivele de fapt și de drept. Prin această decizie se menționează expres faptul că, în situația expusă, instanța poate proceda la regularizarea cererii de chemare în judecată prin solicitarea motivelor de fapt și de drept, iar, în ipoteza neindicării acestora, se poate proceda la anularea cererii. Din analiza acestei decizii nu rezultă faptul că, în ipoteza indicării motivelor ulterior termenului de 15 zile de la comunicarea procesului-verbal, s-ar impune aprecierea ca tardivă a motivării acțiunii, în această ipoteză fiind aplicabile prevederile art. 204 alin. (1) din Codul de procedură civilă. ... 25. Dispozițiile art. 204 alin. (1) din Codul de procedură civilă nu pot fi înlăturate de la aplicare de prevederile art. 31 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, întrucât nu poate fi acceptat faptul ca, în cadrul unei proceduri calificate drept „penală“ de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, să nu fie respectate garanțiile oferite de legislația procesuală civilă care conferă, în ipoteza formulării oricărei alte cereri de chemare în judecată, posibilitatea modificării cererii de chemare în judecată până la primul termen de judecată. ... ... ...