Decizia ÎCCJ nr. 48/2022 (HP)Punctul IV

IV. Motivele reținute de titularul sesizării, referitoare la admisibilitatea procedurii 31. Instanța de trimitere, procedând la analiza condițiilor de admisibilitate prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă, referitoare la declanșarea procedurii pronunțării de către Înalta Curte de Casație și Justiție a unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, a apreciat că acestea sunt întrunite cumulativ. ... 32. Astfel, litigiul aflat pe rolul Tribunalului Maramureș - Secția civilă este unul în materia fondului funciar, în privința căruia sunt incidente dispozițiile art. 7 alin. (2) din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 76/2012), cu referire la art. 1 și 5 din titlul XIII din Legea nr. 247/2005. ... 33. Completul care soluționează apelul declarat este constituit în cadrul tribunalului și urmează a se pronunța în ultimă instanță asupra cererii reclamantei. ... 34. Soluționarea pe fond a cauzei depinde de chestiunea de drept a cărei lămurire se cere, în contextul în care o parte dintre criticile expuse prin memoriul de apel, respectiv apărările formulate în cauză, vizează problematica dedusă dezlegării Înaltei Curți de Casație și Justiție. ... 35. Chestiunea de drept ce necesită lămurirea este una nouă, în aprecierea instanței de trimitere. Chiar dacă în speță reglementarea ce face obiectul sesizării nu a intrat în vigoare recent, caracterul disparat al soluțiilor jurisprudențiale, unit cu absența tratării explicite în doctrina de specialitate a chestiunii de drept a cărei clarificare s-a solicitat, precum și cu conținutul neclar al normei, ținând seama de modificările sale succesive și de aplicarea sa în timp, conferă noutate acestei chestiuni. ... 36. Prin consultarea jurisprudenței s-a constatat că asupra acestei probleme Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat printr-o altă hotărâre prealabilă și aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... 37. În cauza dedusă judecății, atât reclamanta, cât și pârâta se prevalează de calitatea lor de continuatoare ale vechii forme asociative, ambele fiind autorizate prin hotărâre judecătorească să funcționeze ca persoană juridică, în baza aceluiași text legal, dar în redactări succesive și sub regimuri juridice distincte. Așa fiind, se apreciază esențială clarificarea aspectului dacă dispozițiile art. 28 din Legea nr. 1/2000, astfel cum acestea au fost modificate prin art. I pct. 31 din titlul VI din Legea nr. 247/2005, permit înființarea de noi composesorate, continuatoare ale unei unice forme asociative de acest tip, existente anterior anului 1948, în condițiile în care, în baza Legii nr. 1/2000 - forma inițială, o parte dintre foștii membri ai respectivei forme asociative de proprietate sau moștenitorii acestora s-au constituit în formă asociativă și au dobândit calitatea de persoană juridică; în cazul unui răspuns negativ, care sunt consecințele din punct de vedere juridic asupra formei asociative înființate ulterior și asupra dreptului de proprietate recunoscut acesteia. ... 38. De asemenea, raportat la chestiunea de drept ce face obiectul sesizării, la apărările formulate în proces de pârâtă, la faptul că ambele asociații își afirmă drepturile pornind de la o unică formă asociativă existentă anterior anului 1948, se apreciază irelevant din perspectiva obiectului sesizării elementul cantitativ, subliniat de reclamantă, acela că întregul drept de proprietate ce ar fi aparținut fostului Composesorat B a fost reconstituit apelantei-reclamante prin hotărâre judecătorească irevocabilă la data înființării asociației pârâte. ... 39. În ce privește dificultatea chestiunii de drept, caracterul neclar al normei, se reține că, în varianta sa inițială, art. 26 din Legea nr. 1/2000 stabilea că foștilor membri ai formelor asociative de proprietate asupra terenurilor cu vegetație forestieră, composesorate și alte forme asociative asimilate acestora, precum și moștenitorilor acestora, care au formulat cereri de reconstituire a dreptului de proprietate în baza art. 46 din Legea nr. 18/1991, li se va elibera un singur titlu de proprietate, cu mențiunea la titular: „composesorat“, alte asociații și cu denumirea localității respective, suprafața restituită formelor asociative neputând depăși suprafața rezultată din aplicarea reformei agrare din anul 1921. ... 40. Ulterior, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 102/2001 privind modificarea și completarea Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, precum și modificarea și completarea Legii nr. 18/1991, republicată, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 400/2002 (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 102/2001), art. 26 din Legea nr. 1/2000 a fost modificat și completat, stabilindu-se că suprafața restituită formelor asociative se compune din cotaparte indiviză a membrilor asociați, dar nu mai mult de 20 ha de fiecare titular deposedat, iar în cazul în care forma asociativă a fost în devălmășie, fără specificarea cotei-părți pentru fiecare asociat deposedat, suprafața ce se restituie se stabilește în cote-părți egale, în limitele prevăzute la alin. (2) . De asemenea, s-a statuat că suprafața restituită formelor asociative cuprinde numai terenurile pentru care s-au formulat cereri. ... 41. Prin același act normativ au fost modificate și dispozițiile art. 28 din Legea nr. 1/2000, în sensul modificării alineatelor (1) , (2) , (3) și (5) și introducerii alineatelor (6) -(9) . ... 42. Din interpretarea acestor dispoziții legale rezultă că, în viziunea legiuitorului, persoanele titulare ale dreptului de proprietate sunt foștii composesori sau moștenitorii acestora, doar astfel putându-se explica regimul de proprietate comună sau indiviză care, prin definiție, presupune o pluralitate de titulari. De asemenea, în aceeași viziune, reconstituirea dreptului de proprietate este limitată la suprafața corespunzătoare cotelor-părți indivize ale foștilor membri ai formelor asociative de proprietate, pentru care s-au formulat cereri. ... 43. Conform art. 28 alin. (1) din Legea nr. 1/2000, persoanele îndreptățite urmau a se constitui în forma asociativă inițială de composesorat, însă, potrivit modificării survenite prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 102/2001, același articol stabilea că membrii formelor asociative de tip composesorat, obști de moșneni, obști de răzeși, păduri grănicerești și altele sau moștenitorii acestora se vor constitui într-o asociație autorizată de către judecătorie, potrivit legii. ... 44. Succesiunea terminologiei uzitate de legiuitor pare a sugera că sintagma în formele asociative inițiale de composesorat din cadrul art. 28 alin. (1) din Legea nr. 1/2000 ar viza cu precădere modalitatea de exercitare a dreptului de proprietate, iar nu persoana juridică în sine, ca subiect colectiv de drepturi, existent anterior anului 1948, întrucât alineatul (4) al aceluiași articol stabilea că formele asociative de exploatare în comun dobândesc (nu redobândesc) calitatea de persoană juridică prin hotărâre judecătorească. Interpretarea pare susținută prin modificarea ulterioară a alineatului (1) al art. 28 (prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 102/2001), care de această dată se referă la membrii formelor asociative de tip composesorat care se vor constitui într-o asociație autorizată de judecătorie potrivit legii. ... 45. Abia prin Legea nr. 247/2005 s-a stabilit că formelor asociative de proprietate li se va elibera un singur titlu de proprietate, la solicitarea reprezentantului legal al acestora, și li se va restitui în întregime suprafața avută în proprietate. ... 46. De asemenea, prevederile art. 28 din Legea nr. 1/2000 au fost modificate prin art. I pct. 31 din titlul VI al aceleiași legi. ... 47. Așadar, abia prin acest act normativ este eliminată cerința certificării prealabile a dreptului de proprietate și este prevăzută explicit reorganizarea persoanelor îndreptățite în formele asociative inițiale, care redobândesc calitatea de persoană juridică prin hotărâre judecătorească (anterior persoanele îndreptățite se constituiau în formele asociative/ întro asociație, care dobândeau/dobândea calitatea de persoană juridică). ... 48. Prevederile art. 28 alin. (2) , în ceea ce privește momentul de debut al curgerii termenului de 90 de zile, trebuie interpretate ca vizând intrarea în vigoare a Legii nr. 247/2005, iar nu a Legii nr. 1/2000, în caz contrar acest termen fiind în mod evident depășit la data adoptării Legii nr. 247/2005. ... 49. Dispozițiile art. 33 alin. (1) din Legea nr. 1/2000, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 247/2005 și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 127/2005 nu aduc clarificări explicite, stabilind că: „(...) Persoanele fizice și persoanele juridice care nu au depus în termenele prevăzute de Legea nr. 169/1997 și de prezenta lege cereri pentru reconstituirea dreptului de proprietate sau, după caz, actele doveditoare pot formula astfel de cereri până la data de 30 noiembrie 2005 inclusiv. În cazul formelor asociative prevăzute la art. 26 alin. (1) din lege, aflate în curs de constituire, cererea poate fi formulată de comitetul ad-hoc de inițiativă.“ ... 50. De asemenea, conform art. 63 alin. (2) și (3) din Regulamentul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 890/2005: „(2) În cazul formelor asociative existente, cererea de reconstituire se formulează de către reprezentantul legal al formei asociative. (3) În cazul formelor asociative care se înființează după intrarea în vigoare a prezentului regulament cererea de reconstituire se formulează de către comisia ad-hoc a formei asociative.“ ... 51. Acest text nu exclude explicit coexistența a două forme asociative înființate în baza art. 28 din Legea nr. 1/2000 - forma inițială, respectiv în baza art. 28 din Legea nr. 1/2000, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 247/2005, ci reglementează doar modalitatea de depunere a cererii de reconstituire pentru ipoteza în care forma asociativă este deja înființată sau se află în curs de înființare. ... 52. În cadrul acestor forme asociative, titularii dreptului de proprietate rămân foștii composesori, moșneni etc., iar nu persoana juridică, împrejurarea că prin Legea nr. 247/2005 s-a stabilit că aceasta, dacă este înființată, va depune cererea prin reprezentantul său legal, nefiind aptă a atrage o altă concluzie. ... 53. Așadar, în esență, se poate aprecia că modul de redactare a prevederilor art. 28 din Legea nr. 1/2000, în reglementările succesive evocate anterior, nu permite o concluzie certă în sensul că odată ce persoanele îndreptățite sau constituit în forma asociativă inițială de tip composesorat/într-o asociație, iar aceasta a fost autorizată ca persoană juridică, dobândind această calitate prin hotărâre judecătorească, nu ar mai fi posibil ca alte persoane ce se pretind îndreptățite, dar care nu au formulat cereri anterior intrării în vigoare a Legii nr. 247/2005, să se reorganizeze în forma asociativă inițială, această asociație urmând a redobândi calitatea de persoană juridică. ... 54. De asemenea, prevederile art. 28 alin. (8) din Legea nr. 1/2000 vizează doar situația dizolvării formelor asociative, cu consecința trecerii proprietății indivize în proprietatea publică a consiliilor locale în raza cărora se află terenurile respective, fără a reglementa explicit consecințele juridice în ipoteza concursului ori a pluralității de forme asociative înființate. ... ...