Decizia ÎCCJ nr. 35/2022 (HP)Punctul V
Punctul V
V. Punctele de vedere ale părților cu privire la dezlegarea chestiunii de drept
30. Intimata-reclamantă a apreciat că nu sunt întrunite condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă pentru sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, lipsind, în primul rând, cerința noutății. Invocând Decizia nr. 70 din 15 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1041 din 7 decembrie 2018 (Decizia nr. 70 din 15 octombrie 2018), reclamanta arată că normele legale cu privire la care se solicită o interpretare au fost analizate de către Tribunalul Cluj și Curtea de Apel Cluj, existând hotărâri judecătorești definitive în dosarele nr. 1.190/117/2021 și nr. 4.346/117/2019. ...
31. În al doilea rând, reclamanta apreciază că această chestiune de drept nu ridică probleme care să necesite pronunțarea unei hotărâri prealabile. Susține că sumele primite nu reprezintă venituri din salarii. ...
32. Art. 37 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003, care face referire la salariile de bază și celelalte drepturi bănești avute, nu urmărește definirea naturii drepturilor încasate ca fiind drepturi salariale, ci configurarea existenței dreptului de a fi remunerat și de a stabili valoarea de referință la care se raportează remunerația, sens în care evocă hotărâri judecătorești pronunțate de Tribunalul Cluj și menținute de Curtea de Apel Cluj. ...
33. Chiar dacă art. 37 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003 ar fi interpretat în sensul în care intră în conflict cu art. 154 alin. (1) lit. i) din Codul fiscal, prevederea din Codul fiscal a abrogat implicit dispozițiile contrare ale art. 37 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003, potrivit principiului ierarhiei actelor normative (art. 4 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările și completările ulterioare - Legea nr. 24/2000), deoarece litera i) a art. 154 alin. (1) din Codul fiscal a fost introdusă prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 79/2017 ulterior adoptării Ordonanței Guvernului nr. 38/2003. ...
34. Cu privire la problema dacă acest drept este sau nu exceptat de la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate, reclamanta consideră că sunt incidente scutirile prevăzute de art. 154 alin. (1) lit. f) și i) din Codul fiscal. Invocă și nota de fundamentare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 79/2017 și susține că intenția legiuitorului a fost aceea de a nu supune contribuției de asigurări sociale de sănătate indemnizațiile de incapacitate temporară de muncă pentru boli obișnuite. De asemenea, arată că în același sens s-au pronunțat și instanțele naționale. ...
35. Recurentul-pârât apreciază că dispozițiile legale în materie sunt clare și nu lasă loc de interpretări, nefiind întemeiată sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție. ...
36. Textele legale a căror interpretare se solicită nu prezintă o reală dificultate, nu sunt lacunare sau controversate, iar ceea ce se solicită este, în realitate, o interpretare a unor dispoziții normative corelate, care fac chiar obiectul judecății, ceea ce intră în competența instanței învestite cu soluționarea cauzei și nu poate face obiectul unui mecanism de unificare a practicii judiciare. ...
37. Prin modalitatea de formulare a întrebării nu se pune în discuție interpretarea unei norme de drept, ci tocmai identificarea normei de drept aplicabile, or această împrejurare reprezintă prerogativa activității de judecată a instanței judecătorești învestite cu judecata cauzei. Această chestiune nu poate reprezenta resortul declanșării procedurii pronunțării unei hotărâri prealabile, în defavoarea rolului constituțional al instanțelor de a judeca litigiile cu care sunt învestite. ...
38. În ceea ce privește fondul problemei de drept supuse dezlegării instanței supreme prin sesizarea în discuție, pârâtul invocă dispozițiile art. 76 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 360/2002), prevederi care se aplică, în mod corespunzător, și personalului Poliției de Frontieră Române, Inspectoratului General pentru Imigrări, încadrat pe posturi prevăzute în statele de organizare a fi încadrate cu polițiști, sens în care pentru personalul Inspectoratului General pentru Imigrări devin incidente prevederile art. 37 din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003. În context, recurentul-pârât invocă și dispozițiile art. 1 alin. (3) și art. 34 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017. ...
39. Din coroborarea prevederilor legale incidente rezultă fără dubiu faptul că reclamanta a beneficiat în mod legal de drepturi salariale, și nu de indemnizație de asigurări sociale de sănătate. ...
40. Legiuitorul a armonizat cadrul legal aplicabil categoriilor diferite de beneficiari, în sensul că la art. 4 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/2005 se prevede că: „Cheltuielile pentru plata drepturilor prevăzute de prezenta ordonanță de urgență se prevăd distinct la partea de cheltuieli a bugetului Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate“, în timp ce pentru polițiști, militari și polițiști de penitenciare menționează faptul că aceste drepturi se calculează și se plătesc conform legislației specifice, respectiv că se suportă din bugetul de stat, prin bugetele ministerelor și instituțiilor din sectorul de apărare, ordine publică și securitate națională. Așadar, conform principiului lex specialia generalibus derogant, nu se poate da o altă interpretare normei legale decât cea prevăzută expres în textul de lege în vigoare. ...
41. Prevederi similare privind drepturile aplicabile pe perioada incapacității de muncă se regăsesc și la militari, respectiv art. 42 alin. (1) din Legea nr. 138/1999 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, precum și acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 138/1999). ...
42. Referitor la solicitarea reclamantei privind exceptarea de la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate, conform art. 154 alin. (1) lit. f) și i) din Codul fiscal, pârâtul arată că această exceptare vizează strict indemnizațiile. ...
43. Or, în cadrul legal antemenționat, raportat la faptul că reclamanta a beneficiat de drepturi salariale, potrivit actelor normative specifice categoriei de personal din care face parte, această facilitate fiscală nu poate fi acordată, întrucât nu sunt îndeplinite condițiile legale. ...
44. Pe de altă parte, logica legiuitorului de a excepta indemnizațiile de la contribuția de asigurări sociale se referă și la sursa plății acestor drepturi, practic ele fiind suportate din Fondul național unic de asigurări de sănătate, și nu din bugetele unităților care asigură plata drepturilor salariale. Astfel, întrucât polițiștii/militarii beneficiază pe perioada incapacității temporare de muncă de drepturi salariale stabilite prin dispozițiile legale specifice (și nu de indemnizațiile prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/2005), este evident faptul că aceste drepturi salariale trebuie supuse regimului fiscal prevăzut de legiuitor pentru veniturile din salarii, cu reținerea tuturor contribuțiilor datorate, inclusiv a celor privind contribuția de asigurări sociale de sănătate. ...
45. Din cele precizate rezultă că polițiștii, pe perioada incapacității temporare de muncă, nu beneficiază de indemnizația prevăzută de art. 2 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/2005, ci de prevederile art. 37 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003. ...
46. După comunicarea raportului, în condițiile art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă, părțile au depus, în termen legal, puncte de vedere prin care au reiterat argumentele exprimate în fața instanței de trimitere. ... ...
Sursa oficială ↗