Decizia CCR nr. 219/2013Paragraful 11

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că, impunând persoanei îndreptăţite să fie primită în profesia de avocat cu scutire de examen obligaţia ca în termen de două luni să rezolve starea de incompatibilitate, textul de lege criticat îngrădeşte dreptul la muncă al solicitantului şi dreptul său la liberă iniţiativă, iar alegerea profesiei nu mai este liberă. Arată că prevederile de lege supuse controlului de constituţionalitate nu oferă nicio garanţie pentru respectarea acestui termen de două luni, în condiţiile în care formalităţile ce trebuie efectuate în scopul înlăturării stării de incompatibilitate sunt incerte ori imprevizibile, având loc independent de voinţa solicitantului. Astfel, precizează că, după primirea deciziei de admitere în profesia de avocat, judecătorul solicitant poate adresa Consiliului Superior al Magistraturii cerere de demisie sau de pensionare; hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii va fi trimisă Preşedintelui României, pentru a emite decretul de eliberare din funcţie; decretul urmează să fie publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I. Or, pentru niciuna dintre aceste formalităţi nu sunt stabilite prin lege termene-limită. Aşadar, susţine că termenul de două luni impus de art. 25 alin. (2) din Legea nr. 51/1995 nu poate fi respectat de solicitant, întrucât formalităţile necesare depăşesc această durată.