Decizia CCR nr. 102/2013Paragraful 36

Curtea observă că este inadmisibil ca, în considerarea prevederilor art. 102 din Legea nr. 188/1999, să se pretindă prefecţilor/subprefecţilor să îşi depună demisia cu 30 de zile anterior termenului menţionat în art. 118 din Legea nr. 67/2004, respectiv cu cel puţin 50 de zile înaintea datei alegerilor. Aceasta deoarece data alegerilor nu poate fi cunoscută decât odată cu publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a hotărârii Guvernului prin care este stabilită această dată, precum şi a hotărârii prin care este fixat calendarul activităţilor din perioada electorală. Or, potrivit art. 9 alin. (1) din legea criticată, mai sus menţionat, data alegerilor se stabileşte cu cel puţin 75 de zile înaintea votării. O astfel de ipoteză, în care termenul de 50 de zile se calculează de la data la care demisia îşi produce efectele juridice, în sensul încetării raportului de serviciu, se situează în afara cadrului constituţional ce defineşte principiile de drept, drepturile şi libertăţile fundamentale, fiind contrară prevederilor art. 1 alin. (5) şi art. 37 din Legea fundamentală. Din această perspectivă, norma legală examinată nu îndeplineşte condiţia previzibilităţii, deoarece îl lipseşte pe destinatarul său de posibilitatea de a-şi adapta conduita în sensul cunoaşterii efectelor legii, inclusiv al evitării consecinţelor nerespectării ei, şi al realizării, în final, a dreptului său fundamental de a fi ales. Absenţa previzibilităţii normei juridice este generată, în această situaţie, de lipsa accesibilităţii, faţă de un anumit moment dat (cu 50 de zile înaintea datei alegerilor), a dispoziţiei legale secundare prin care este stabilită data alegerilor.